- aspirant
- ASPIRÁNT, -Ă, aspiranţi, -te, s.m. şi f. Persoană care aspiră la ceva, care doreşte să obţină ceva. ♦ spec. (În trecut) Elev al unei şcoli de ofiţeri de marină. ♦ spec. (în trecut) Diplomat al unei facultăţi care se pregătea, sub conducerea unui profesor, pentru a obţine titlul de candidat în ştiinţe. – Din fr., rus. aspirant.Trimis de cata, 11.02.2004. Sursa: DEX '98aspiránt s. m., pl. aspiránţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficASPIRÁN//T aspiranttă (aspirantţi, aspirantte) m. şi f. Persoană care aspiră la ceva. /<fr. aspirantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXASPIRÁNT, -Ă s.m. şi f. 1. Persoană care tinde, care năzuieşte la ceva. ♦ Persoană care studia pentru a obţine titlul de "candidat în ştiinţe". ♦ Primul grad de ofiţer în marina militară. ♦ (În unele ţări) Tânăr ambarcat supranumerar pe o navă civilă în vederea efectuării practicii pentru obţinerea gradului de ofiţer stagiar; elev-ofiţer. 2. Arbore de cea mai bună calitate, selecţionat dintre candidaţii (2) unui arboret. [cf. fr. aspirant, it. aspirante, rus. aspirant].Trimis de LauraGellner, 11.11.2004. Sursa: DNASPIRÁNT, -Ă s. m. f. 1. cel care tinde, năzuieşte la ceva. ♢ doctorand. ♢ (în unele ţări) primul grad de ofiţer în marina militară; tânăr ambarcat supranumerar pe o navă civilă în vederea efectuării practicii pentru obţinerea gradului de ofiţer stagiar. 2. arbore de cea mai bună calitate, selecţionat dintre candidaţii (2) unui arboret. (< fr., rus. aspirant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.