palat

palat
PALÁT1 s.n. Peretele superior al cavităţii bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine2 ale celor două maxilare superioare, precum şi din oasele palatine2, acoperite de o mucoasă groasă; cerul-gurii. ♢ Palat moale sau vălul palatului = porţiune musculară care continuă palatul1 în partea posterioară a cavităţii bucale. Palat artificial = muşchi al palatului1, care se foloseşte în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafaţa atinsă de limbă la pronunţarea unui sunet. – Din lat. palatum, it. palato. cf. fr. p a l a i s.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PALÁT2, palate, s.n. Clădire somptuoasă în care îşi are sediul o autoritate ori o instituţie sau care serveşte ca reşedinţă unui suveran, ca locuinţă unei personalităţi etc.; p. gener. clădire mare luxoasă. [pl. şi: (pop.) palaturi] – Din ngr. paláti, lat. palatium.
Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

Palat ≠ bojdeucă
Trimis de siveco, 23.10.2006. Sursa: Antonime

PALÁT s. curte, (Transilv.) pălută, (Transilv. şi Mold.) polată, (înv.) aulă, serai. (Balul de la palat.)
Trimis de siveco, 05.12.2006. Sursa: Sinonime

PALÁT s. 1. v. cerul-gurii. 2. palat moale v. văl palatin.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

palát (anat.) s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

palát (arhit.) s. n., pl. paláte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PALÁT1 n. anat. Partea de sus a cavităţii bucale, având formă de boltă; boltă palatină; cerul gurii. ♢ palat dur partea anterioară osoasă a palatului. palat moale (sau vălul palatului) v. VĂL. /<lat. palatum, it. palato
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PALÁT2 palate n. 1) Clădire mare şi somptuoasă care serveşte, de obicei, drept reşedinţă a unui suveran sau ca locuinţă a unei personalităţi. 2) (urmat de un determinativ la genitiv) Edificiu monumental de menire socială. palatul de Cultură şi Artă. palatul Congreselor. /<ngr. paláti, lat. palatium
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PALÁT s.n. Partea superioară a cavităţii bucale la om şi la celelalte animale vertebrate; cerul gurii. [pl. -te, -turi. / < lat. palatum].
Trimis de LauraGellner, 08.01.2007. Sursa: DN

PALÁT1 s. n. peretele superior al cavităţii bucale; cerul gurii. o palat dur = partea anterioară, osoasă, a cavităţii bucale; palat moale = partea posterioară a cavităţii bucale; vălul palatului. (< lat. palatum, it. palato)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

PALAT2(O)- elem. "palat, cerul gurii". (< fr. palat/o/-, cf. lat. palatum)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

palát (paláte), s.n. – Castel. – var. pl. palaturi. Mr. pălate. lat. palatium, probabil prin intermediul mgr. παλάτι (Meyer, Neugr. St., III, 51; Candrea, Noua R. rom., III, 23; Densusianu, rom., XXXIII, 282), cf. tc. balat, alb. paljat, bg. palat, ceh., rus. palata. Este dubletul lui păraţ, v. aici; al lui polată, s.f. (Trans., palat), mr. pulată, din bg., sb. polata (Conev 81); al lui palută, s.f. (Trans., palat), din mag., sb. polota; al lui paleaţ, s.n. (palat), din it. palazzo, poate prin intermediul pol. palac, sec. XVII, înv. şi al lui palat, s.n. (cerul gurii), traducere din fr. palais. Der. directă din lat. (Koerting 6792) nu e posibilă. – Der. pălătui, vb. (a locui într-un palat). Der. neol. (din fr.) palatal, adj.; palatin, adj.; palatinat, s.n.; paladin, s.m.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Palát — Palat oder Palát ist der Familienname folgender Personen: Marián Palát (* 1977), tschechischer Fußballspieler Raghu Palat (* ?), indischer Autor Siehe auch: Pallat …   Deutsch Wikipedia

  • Palat — oder Palát ist der Familienname folgender Personen: Marián Palát (* 1977), tschechischer Fußballspieler Raghu Palat (* ?), indischer Autor Siehe auch: Pallat Diese Seite ist eine B …   Deutsch Wikipedia

  • palat- — ⇒PALAT(O) , (PALAT , PALATO )élém. formant I. Élém. tiré du lat. palatum «palais», entrant dans la constr. de mots, adj. et subst. du vocab. sc. (chir., pathol., phonét.); le 2eélém. est un suff. sav. tiré du gr. ou un mot fr. V. aussi palatal,… …   Encyclopédie Universelle

  • palat- — *palat germ., Substantiv: nhd. Palatin, Pfalz, Burg; ne. palace; Rekontruktionsbasis: an., ae., afries., as., ahd.; Interferenz: Lehnwort lat. palātium; Etymologie …   Germanisches Wörterbuch

  • Palat — Correspond apparemment à l adjectif pelat (= pelé). Donc un sobriquet qui pourrait désigner un chauve (cap pelat) …   Noms de famille

  • palat — obs. f. palate, pallet …   Useful english dictionary

  • palat(o)- — [L. palatum palate] a combining form denoting relationship to the palate; sometimes used instead of lingu(o) in terms referring to the lingual surface of maxillary teeth …   Medical dictionary

  • palat — principalat …   Dictionnaire des rimes

  • palát — I. (anat.) s. n. II. (arhit.) s. n., pl. paláte …   Romanian orthography

  • palat... — pa|lat..., Pa|lat... vgl. ↑palato..., Palato …   Das große Fremdwörterbuch

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”