- oxiton
- oxitón adj. n., f. oxitónă; pl. n. şi f. oxitóneTrimis de siveco, 04.06.2008. Sursa: Dicţionar ortograficoxitón s. n., pl. oxitóneTrimis de siveco, 04.06.2008. Sursa: Dicţionar ortograficOXITÓN oxitonă (oxitoni, oxitone) şi substantival (despre cuvinte sau despre forme gramaticale) Care poartă accentul pe ultima silabă. /<fr. oxytonTrimis de siveco, 04.06.2008. Sursa: NODEXOXITÓN, -Ă adj., s.n. (Cuvânt) accentuat pe ultima silabă. [< fr. oxyton, cf. gr. oxytonos < oxys – ascuţit. tonos – accent].Trimis de LauraGellner, 04.06.2008. Sursa: DNOXITÓN, -Ă adj., s. n. (cuvânt) accentuat pe ultima silabă. (< fr. oxyton)Trimis de raduborza, 04.06.2008. Sursa: MDNOXITÓN, oxitoane, s.n. Cuvânt care are accentul pe ultima silabă. – fr. oxyton (<gr.).Trimis de gall, 04.06.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.