paroxiton

PAROXITÓN, -Ă, paroxitone, adj., s.n. 1. adj., s.n. (Cuvânt, formă gramaticală) care are accentul pe penultima silabă. 2. adj. (Despre modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă. – Din fr. paroxyton.

Trimis de valeriu, 27.06.2008. Sursa: DEX '98



paroxitón adj. n. (sil. mf. par-) oxiton

Trimis de siveco, 27.06.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



paroxitón s. n. (sil. mf. par-), pl. paroxitóne

Trimis de siveco, 27.06.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



PAROXITÓN paroxitonă (paroxitoni, paroxitone) şi substantival (despre cuvinte sau forme gramaticale) Care poartă accentul pe penultima silabă. /<fr. paroxyton

Trimis de siveco, 27.06.2008. Sursa: NODEX



PAROXITÓN, -Ă adj., s.n. (Cuvânt) care se accentuează pe penultima silabă. [< fr. paroxyton].

Trimis de LauraGellner, 27.06.2008. Sursa: DN



PAROXITÓN, -Ă adj., s. n. (cuvânt) care are accentul pe penultima silabă. (< fr. paroxyton, gr. paroxytonos)

Trimis de raduborza, 27.06.2008. Sursa: MDN



PAROXITÓN, paroxitoane, s.n. Cuvânt care are accentul pe penultima silabă. – fr. paroxyton (<gr.).

Trimis de gall, 27.06.2008. Sursa: DLRM