otăvitură

otăvitură
otăvitúră s.f. (reg.) iarbă crescută după cosit sau păscut. 2. grâu răsărit din seminţe scuturate la seceriş.
Trimis de blaurb, 17.08.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”