otăvire

OTĂVÍRE, otăviri, s.f. Faptul de a otăvi. – v. otăvi.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



otăvíre s. f., g.-d. art. otăvírii; pl. otăvíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic