- oscila
- OSCILÁ, oscilez, vb. I. intranz. 1. A se mişca alternativ în direcţii opuse; a se legăna, a se balansa, a pendula. 2. fig. A manifesta nehotărâre, a fi instabil; a sta în cumpănă; a şovăi, a ezita; a fluctua. 3. (Despre un sistem fizic) A evolua în aşa fel încât una sau mai multe dintre mărimile sale caracteristice să ia succesiv valori pozitive şi negative, simetrice în raport cu valoarea zero. – Din fr. osciller.Trimis de oprocopiuc, 13.05.2004. Sursa: DEX '98OSCILÁ vb. 1. v. balansa. 2. v. vibra.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeOSCILÁ vb. v. codi, ezita, fluctua, pregeta, schimba, şovăi, varia.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeoscilá vb., ind. prez. 1 sg. osciléz, 3 sg. şi pl. oscileázăTrimis de siveco, 15.05.2008. Sursa: Dicţionar ortograficA OSCIL//Á oscilaéz intranz. 1) A se mişca alternativ dintr-o parte în alta; a se balansa; a pendula. 2) fig. A nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a şovăi, a ezita; a pendula; a balansa. /<fr. oscillerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOSCILÁ vb. I. intr. 1. A se mişca alternativ în direcţii opuse. 2. (fig.) A manifesta nehotărâre; a şovăi; (p. ext.) a fluctua. [< fr. osciller, cf. lat. oscillare].Trimis de LauraGellner, 22.01.2009. Sursa: DNOSCILÁ vb. intr. 1. a se mişca alternativ în direcţii opuse; a se balansa. 2. (fig.) a manifesta nehotărâre; a ezita, a şovăi; (p. ext.) a flutura. 3. (despre un sistem fizic) a evolua astfel încât una sau mai multe din mărimile sale caracteristice să ia succesiv valori pozitive sau negative. (< fr. osciller, lat. oscillare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.