orătănie — ORĂTẮNIE s.f. v. orătanie. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
oară — OÁRĂ1, ori, s.f. 1. (La sg.; precedat de un num. ord. sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul în care are loc un fapt. 2. (La pl.; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumulând valoarea de numeral multiplicativ) Va construi un… … Dicționar Român
cobaie — COBÁIE, cobăi, s.f. (reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Probabil din cobe + suf. aie. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 COBÁIE s. v. orătanie, pasăre. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cobáie s … Dicționar Român
galiţă — GÁLIŢĂ, galiţe, s.f. (reg.) Pasăre de curte; orătanie. – Din bg., scr. galica. Trimis de gall, 16.06.2002. Sursa: DEX 98 GÁLIŢĂ s. v. gaită, orătanie, pasăre. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime gáliţă s. f … Dicționar Român
lighioană — LIGHIOÁNĂ, lighioane, s.f. 1. Animal (sălbatic). ♦ spec. Pasăre de curte; orătanie. ♦ spec. Insectă, gâză (vătămătoare). 2. fig. Termen injurios dat unui om de nimic; mişel. ♦ Calificativ glumeţ dat unui copil sau unui om matur. [var.: lighioáie… … Dicționar Român
pasăre — PÁSĂRE, păsări, s.f. 1. (La pl.) Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor şi cu fălcile acoperite cu formaţii cornoase; (şi la sg.) animal din această clasă. ♢ (De a) pasărea zboară = joc de copii în care… … Dicționar Român
cojbăliţă — COJBĂLÍŢĂ s. v. orătanie, pasăre. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
gobaie — GOBÁIE, gobăi, s.f. (reg.) Pasăre de curte; orătanie. – Probabil din cobe + suf. aie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM … Dicționar Român
gujălie — GUJĂLÍE s. v. orătanie, pasăre. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
orătenie — ORĂTÉNIE s.f. v. orătanie. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
