- ornamentică
- ORNAMÉNTICĂ s.f. 1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe şi a dispune ornamentele în arhitectură şi în arta aplicată. 2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. 3. (muz.) Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică iniţială. – Din germ. Ornamentik.Trimis de ionel_bufu, 11.05.2004. Sursa: DEX '98ORNAMÉNTICĂ s. v. artă decorativă.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeornaméntică s. f., g.-d. art. ornaménticiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficORNAMÉNTICĂ f. 1) Ansamblu de elemente ornamentale (specifice unui popor, unui stil sau unei opere). 2) Totalitate a sunetelor care împodobesc linia melodică principală. /<germ. OrnamentikTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXORNAMÉNTICĂ s.f. 1. Mod de concepere şi de dispunere a motivelor ornamentale (în arhitectură şi artele decorative) specifice unui popor sau unui stil; arta ornamentaţiei. ♦ Totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. 2. (muz.) Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică iniţială. [gen. -cii. / < germ. Ornamentik].Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DNORNAMÉNTICĂ s. f. 1. mod de concepere şi de dispunere a motivelor ornamentale (în arhitectură şi artele decorative); arta ornamentaţiei. 2. totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor, unui stil. 3. (muz.) totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică iniţială. (< germ. Ornamentik)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
