- orizontală
- ORIZONTÁL//Ă orizontalăe f. Linie dreaptă paralelă cu suprafaţa unui lichid în stare liniştită; dreaptă perpendiculară pe verticala locului. /<germ., fr. horizontalTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.
orizontală
Look at other dictionaries:
platformă — PLATFÓRMĂ, platforme, s.f. I. 1. Suprafaţa orizontală plană a unui vehicul, a unui aparat de ridicat etc. pe care se încarcă mărfuri, vite etc.; p. ext. vagon sau camion deschis, fără pereţi şi fără acoperiş, utilizat pentru transporturi. ♦… … Dicționar Român
banchetă — BANCHÉTĂ, banchete, s.f. 1. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează; bancă1 sau canapea montată în vehicule. 2. Porţiune orizontală, în formă de treaptă, într o lucrare de terasament. 3. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr o moviliţă… … Dicționar Român
centură — CENTÚRĂ, centuri, s.f. 1. Curea (lată) de piele, de pânză etc. cu care se încinge talia; cordon, cingătoare. ♢ expr. Până, la centură = (de la umeri) până la talie. ♦ Centură de campion = centură, panglică lată etc. cu care se încinge mijlocul… … Dicționar Român
decubit — DECUBÍT s.n. Poziţie a corpului când este întins la orizontală. ♦ Rană cangrenată care apare uneori la bolnavii siliţi să stea mult timp culcaţi. – Din fr. décubitus, lat. decubitus. Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 decúbit s. n.… … Dicționar Român
friză — FRÍZĂ1, frize, s.f. 1. (În arhitectura clasică) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă şi cornişă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. ♦ Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau… … Dicționar Român
palier — PALIÉR, paliere, s.n. 1. (tehn.) Lagăr. 2. Porţiune orizontală în cuprinsul scării interioare a unei clădiri, la nivelul fiecărui etaj; odihnă. ♦ Ansamblul planşeelor unei construcţii, aflate la acelaşi nivel al ei. 3. Porţiune orizontală din… … Dicționar Român
platbandă — PLATBÁNDĂ, platbande, s.f. 1. Traversă sau grindă orizontală, formată dintr o bucată de piatră sau din mai multe bucăţi apropiate. 2. Fâşie îngustă de teren, de obicei plantată cu iarbă, cu flori sau cu arbuşti, care mărgineşte despărţiturile… … Dicționar Român
prag — PRAG, praguri, s.f. 1. Partea de jos, orizontală, a unui toc de uşă sau a unei porţi, puţin mai ridicată de la pământ, peste care se trece la intrare şi ieşire. ♢ expr. A călca (sau a trece, a păşi) pragul (casei) = a) a ieşi din casă; b) a intra … Dicționar Român
advecţie — ADVÉCŢIE, advecţii, s.f. (livr.) Mişcare a aerului atmosferic în direcţie orizontală sau aproape orizontală. – Din fr. advection. Trimis de ana zecheru, 14.08.2002. Sursa: DEX 98 advécţie s. f. (sil. ţi e), art. advécţia (sil. ţi a), g. d. art … Dicționar Român
buldozer — BULDÓZER, buldozere, s.n. 1. Maşină alcătuită dintr un tractor pe şenile, prevăzut în faţă cu o lamă puternică, folosită pentru săparea şi nivelarea terenurilor, pentru transportarea pe distanţe mici a pământului, deszăpezirea şoselelor, etc. 2.… … Dicționar Român
