organoterapie

ORGANOTERAPÍE, organoterapii, s.f. Tratament medical care constă în administrarea de extracte de organe sau de glande endocrine; opoterapie. – Din fr. organothérapie.

Trimis de ionel_bufu, 08.05.2004. Sursa: DEX '98



organoterapíe s. f.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ORGANOTERAPÍE f. Terapie cu ajutorul unor preparate obţinute din organe şi ţesuturi de origine animală. /<fr. organothérapie

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ORGANOTERAPÍE s.f. (med.) Tratament care constă în administrarea de extracte de organe sau chiar de organe. [gen. -iei. / < fr. organothérapie, cf. gr. organon – organ, therapeia – tratament].

Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DN



ORGANOTERAPÍE s. f. opoterapie. (< fr. organothérapie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN