opozabil

opozabil: OPOZÁBIL, -Ă, opozabili, -e, adj. 1. Care poate fi opus, care se poate opune. 2. (Despre un drept, un mijloc de apărare, o hotărâre judecătorească, un act juridic etc.) Care trebuie respectat şi de alte persoane, nu numai de titularul dreptului sau de părţi. – Din fr. opposable.

Trimis de oprocopiuc, 10.05.2004. Sursa: DEX '98

opozábil adj. m., pl. opozábili; f. sg. opozábilă,pl. opozábile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OPOZÁBIL opozabilă (opozabili, opozabile) 1) Care se poate opune (unul altuia). 2) jur. (despre sentinţe, drepturi etc.) Căruia i se poate opune ceva prin demersuri judiciare; care poate fi contestat. /<fr. opposable

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OPOZÁBIL, -Ă adj. 1. Care se poate opune. 2. (Despre o sentinţă, un act etc.) Care poate fi atacat în justiţie, făcându-se opoziţie. [cf. fr. opposable].

Trimis de LauraGellner, 29.12.2006. Sursa: DN

OPOZÁBIL, -Ă adj. 1. care poate fi opus, care se opune. 2. (despre o sentinţă, un act etc.) care poate fi atacat în justiţie, făcându-se opoziţie. (< fr. opposable)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

opozábil — adj. m., pl. opozábili; f. sg. opozábilã,pl. opozábile … Romanian orthography
inopozabil — INOPOZÁBIL, Ă, inopozabili, e, adj. (Despre un act juridic) Care nu poate fi invocat faţă de alte persoane şi în alte cazuri decât cele determinate de lege; neopozabil. – Din fr. inopposable. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
opozabilitate — OPOZABILITÁTE s.f. Faptul de a fi opozabil (2). – Din fr. opposabilité. Trimis de oprocopiuc, 28.02.2008. Sursa: DEX 98 opozabilitáte s. f., g. d. art. opozabilităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic OPOZABILITÁTE s.f … Dicționar Român
neopozabil — NEOPOZÁBIL, Ă, neopozabili, e, adj. (Despre un act judiciar) Care nu poate fi invocat faţă de alte persoane şi în alte cazuri decât în cele determinate de lege; inopozabil. [pr.: ne o ] – Ne + opozabil (după fr. non opposable). Trimis de… … Dicționar Român
primat — PRIMÁT1 s.n. Importanţă primordială; întâietate, primordialitate. – Din lat. primatus, fr. primat. Trimis de ana zecheru, 14.04.2004. Sursa: DEX 98 PRIMÁT2, primate, s.n. (La pl.) Ordin de mamifere superioare, plantigrade, cu degetul mare… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias