- omologa
- OMOLOGÁ, omologhez, vb. I. tranz. A confirma, în baza autorităţii conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. ♦ A recunoaşte oficial o performanţă, un rezultat sportiv (după o verificare prealabilă). ♦ A accepta un tip de produs şi a aproba fabricarea lui (în serie). – Din fr. homologuer.Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX '98omologá vb., ind. prez. 1 sg. omologhéz, 3 sg. şi pl. omologheázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOMOLOGÁ vb. I. tr. A aproba, a sancţiona anumite acte pentru a le da valoare juridică. ♦ (Sport) A recunoaşte oficial o performanţă, în urma verificării. ♦ A confirma oficial calităţile unui produs, aprobând folosirea lui în anumite scopuri. [P.i. 3,6 -ghează. / < fr. homologuer].Trimis de LauraGellner, 14.12.2006. Sursa: DNOMOLOGÁ vb. tr. 1. a confirma valoarea sau autenticitatea unui înscris. 2. a recunoaşte oficial o performanţă (sportivă). 3. a confirma oficial calităţile unui produs. (< fr. homologuer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.