omogenitate

omogenitate
OMOGENITÁTE s.f. Însuşirea de a fi omogen. ♦ Însuşire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleaşi proprietăţi în toate punctele sale. ♦ Proprietate a unei formule (fizice) de a avea aceleaşi dimensiuni în cei doi membri ai săi. [var.: omogeneitáte s.f.] – Din fr. homogénéité, lat. homogeneitas. cf. o m o g e n .
Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX '98

Omogenitate ≠ eterogenitate
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

OMOGENITÁTE s. unitate. (omogenitate unei echipe.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

omogenitáte s. f., g.-d. art. omogenităţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OMOGENITÁTE f. Caracter omogen. [G.-D. omogenităţii] /<fr. homogénéité, lat. homogeneitas
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OMOGENITÁTE s.f. Însuşirea de a fi omogen. ♦ Însuşire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleaşi proprietăţi în toate punctele sale. ♦ (mat.) Însuşire a unei funcţii de a fi omogenă. ♦ Însuşire a unei formule, a unei relaţii etc. de a avea aceleaşi dimensiuni în toţi membrii săi. [var. omogeneitate s.f. / cf. fr. homogénéité].
Trimis de LauraGellner, 13.12.2006. Sursa: DN

OMOGENITÁTE s. f. însuşirea de a fi omogen. ♢ însuşire a unui obiect, grup, sistem fizico-chimic de a avea aceleaşi proprietăţi în toate punctele sale. ♢ (mat.) însuşire a unei funcţii de a fi omogenă. ♢ însuşire a unei formule, relaţii de a avea aceleaşi dimensiuni în toţi membrii săi. (< fr. homogénéité, lat. homogenitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • omogenitáte — s. f., g. d. art. omogenitäţii; pl. omogenitäţi …   Romanian orthography

  • unitate — UNITÁTE, unităţi, s.f. 1. Numărul unu. ♦ Mărime care serveşte ca măsură de bază pentru toate mărimile de acelaşi fel. Unitate de măsură. ♢ (În sintagma) Unitate astronomică = unitate folosită pentru exprimarea distanţelor în sistemul solar, egală …   Dicționar Român

  • segregaţie — SEGREGÁŢIE, segregaţii, s.f. 1. Segregare (2); lipsă de omogenitate a compoziţiei chimice a unui aliaj solidificat, rezultată din segregare. 2. (În sintagma) Segregaţie rasială = formă a discriminării rasiale constând în separarea persoanelor pe… …   Dicționar Român

  • clambake — s.n. (Jaz) Întrunire de muzicieni de jaz, care cântă împreună fără a fi repetat în prealabil. ♦ (peior.) Întrunire improvizată a cărei calitate lasă de dorit, datorită lipsei de omogenitate şi de afinitate stilistică a muzicienilor. [pron. clem… …   Dicționar Român

  • omogen — OMOGÉN, Ă, omogeni, e, adj. 1. Care are o alcătuire sau o structură unitară, care prezintă omogenitate; nediferenţiat. 2. (mat.; despre funcţii cu mai multe variabile) A cărei valoare rămâne proporţională pentru variabile proporţionale. – Din fr …   Dicționar Român

  • omogeneitate — OMOGENEITÁTE s.f. v. omogenitate. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OMOGENEITÁTE s.f. v. omogenitate. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • ОДНОРОДНОСТЬ — идентичность состава и структуры материала по всему объёму (Болгарский язык; Български) еднородност (Чешский язык; Čeština) stejnorodost; homogenita (Немецкий язык; Deutsch) Homogenität (Венгерский язык; Magyar) homogenitás (Монгольский язык)… …   Строительный словарь

  • eterogenitate — ETEROGENITÁTE s.f. Însuşirea de a fi eterogen. – Eterogen + suf. itate. cf. fr. h é t é r o g é n é i t é. Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98  Eterogenitate ≠ omogenitate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  eterogenitáte s.… …   Dicționar Român

  • neregulat — NEREGULÁT, Ă, neregulaţi, te, adj. 1. Care constituie o abatere de la normă, de la forma obişnuită. ♢ Verb neregulat = verb care se abate de la flexiunea obişnuită, având forme proprii, specific. ♦ (Despre terenuri, drumuri) Accidentat. 2. Care… …   Dicționar Român

  • omogeniza — OMOGENIZÁ, omogenizez, vb. I. tranz. A face (să fie) omogen, a aduce în stare de omogenitate; p. ext. a egaliza, a uniformiza. [var.: omogeneizá vb. I] – Omogen + suf. iza. cf. fr. h o m o g é n é i s e r . Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”