- oficiant
- OFICIÁNT, -Ă, oficianţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care oficiază (slujba bisericească). 2. s.m. şi f. (Grad de) funcţionar în unele instituţii sau întreprinderi de stat. [pr.: -ci-ant] – Din fr. officiant.Trimis de oprocopiuc, 01.05.2004. Sursa: DEX '98oficiánt adj. m., s. m. (sil. -ci-ant), pl. oficiánţi; f. sg. oficiántă, pl. oficiánteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOFICIÁN//T oficianttă (oficiantţi, oficiantte) şi substantival Care oficiază (o slujbă religioasă). Preot oficiant. [Sil. -ci-ant] /<fr. officiantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOFICIÁNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Rar) (Cel) care slujeşte, care oficiază (o slujbă religioasă). [pron. -ci-ant. / cf. fr. officiant].Trimis de LauraGellner, 09.12.2006. Sursa: DNOFICIÁNT, -Ă adj., s. m. f. 1. (preot) care oficiază o slujbă religioasă. 2. (grad de) funcţionar în unele instituţii de stat; (spec.) funcţionar de poştă. (< fr. officiant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.