observator

observator
OBSERVATÓR1, observatoare, s.n. 1. (Mai ales în sintagma observator astronomic) Clădire special amenajată pentru observaţii ştiinţifice asupra corpurilor cereşti, fenomenelor astronomice, meteorologice etc.; instituţia aflată în această clădire. 2. Loc, amplasament special amenajat de unde se pot observa cele ce se află sau se întâmplă pe o mare distanţă în jur şi unde se pot adăposti oamenii şi instrumentele necesare observaţiei. – Din lat. observatorium, fr. observatoire, germ. Observatorium.
Trimis de ana_zecheru, 03.05.2004. Sursa: DEX '98

OBSERVATÓR2, -OÁRE, observatori, -oare, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care observă, cercetează sau studiază ceva. ♦ Persoană cu spirit de observaţie. ♦ Reprezentant al unui stat sau al unei organizaţii internaţionale care participă la lucrările unor conferinţe sau organisme internaţionale, fără drept de vot şi de semnătură a documentelor întocmite de acestea, dar uneori cu dreptul de a participa la discuţii. ♦ Militar care execută observarea asupra inamicului. 2. adj. Care observă, scrutează; pătrunzător, perspicace. 3. adj. Prin care se atrage cuiva atenţia asupra unui abuz de serviciu, asupra unei greşeli etc. săvârşite. Notă observatoare. – Din fr. observateur, lat. observator.
Trimis de ana_zecheru, 03.05.2004. Sursa: DEX '98

OBSERVATÓR adj. ager, clarvăzător, iscoditor, pătrunzător, perspicace, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascuţit. (Un spirit observator.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

observatór (persoană) s. m., adj. m., pl. observatóri; f. sg. şi pl. observatoáre, g.-d. sg. art. observatoárei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

observatór (astron.) s. n., pl. observatoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OBSERVAT//ÓR1 observatoroáre n. 1) Instituţie ştiinţifică care efectuează observaţii astro-nomice, geofizice şi meteorologice şi analizează rezultatele lor. 2) Clădire amenajată cu in-stalaţii speciale pentru observaţii. 3) Loc special amenajat la înălţime, de unde se pot face observaţii la o anumită distanţă în jur. /<lat. observatorium, fr. observatoire
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OBSERVAT//ÓR2 observatoroáre (observatoróri, observatoroáre) m. şi f. Persoană care este însărcinată să observe, să supravegheze ceva. /<lat. observa-tor, fr. observateure
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OBSERVATÓR, -OÁRE adj. 1. Care observă, scrutează. ♦ Perspicace, pătrunzător. 2. Prin care se atrage cuiva atenţia asupra unor abuzuri, greşeli etc. săvârşite. // s.m. şi f. Cel care are misiunea să observe ceva, să urmărească ceva. ♦ Persoană oficială desemnată de un stat sau de o organizaţie pentru a asista la lucrările unei conferinţe sau ale unor organisme internaţionale, fără drept de vot şi fără calitatea de a-şi asuma vreun angajament. ♦ Militar care execută o misiune de observare (2). [cf. fr. observateur, lat. observator].
Trimis de LauraGellner, 30.11.2006. Sursa: DN

OBSERVATÓR s.n. 1. (Astr.) Local special amenajat pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc.; instituţia aflată în acest local. 2. (mil.) Loc destinat instalării efectivului însărcinat cu observarea mişcărilor şi a poziţiei inamicului. [pl. -oare. / cf. fr. observoire].
Trimis de LauraGellner, 03.12.2006. Sursa: DN

OBSERVATÓR1 s. n. 1. clădire special amenajată pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc. 2. (mil.) loc destinat instalării efectivului însărcinat cu observarea mişcărilor şi a poziţiei inamicului. (< lat. observatorium, fr. observatoire, germ. Observatorium)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

OBSERVATÓR2, -OÁRE I. adj. 1. care observă, scrutează. ♢ cu spirit de observaţie, perspicace, pătrunzător. 2. prin care se atrage cuiva atenţia asupra unor abuzuri, greşeli săvârşite. II. s. m. f. 1. cel care are misiunea de a observa, de a urmări, a studia ştiinţific un fenomen. 2. cel care asistă la un eveniment fără a participa. III. s. m.. 1. persoană oficială desemnată de stat, de o organizaţie, pentru a asista la lucrările unei conferinţe, organisme internaţionale, fără drept de vot şi fără calitatea de a-şi asuma vreun angajament. 2. militar care execută o misiune de observare (2). (< fr. observateur, lat. observator)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • Observator — Ob ser*va tor, n. [L.] 1. One who observes or takes notice. [Obs.] Sir M. Hale. [1913 Webster] 2. One who makes a remark. [Obs.] Dryden. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Observator — (lat.), Beobachter, bes. auf einer Sternwarte …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Observator — Als Observator (von lat. observare = beobachten) wurde früher auf den Sternwarten jener erfahrene Astronom bezeichnet, der die wichtigsten Beobachtungen vornahm und die beobachtende Tätigkeit der untergeordneten Kollegen (falls vorhanden)… …   Deutsch Wikipedia

  • Observator — Ob|ser|va|tor 〈[ va: ] m. 23〉 wissenschaftl. Beobachter an einem Observatorium [lat., „Beobachter“] * * * Ob|ser|va|tor, der; s, ...oren [lat. observator = Beobachter]: jmd., der in einem Observatorium tätig ist …   Universal-Lexikon

  • Observator — Ob|ser|va|tor der; s, ...oren <aus lat. observator »Beobachter«> jmd., der in einem Observatorium tätig ist …   Das große Fremdwörterbuch

  • observator — ˈäbzərˌvād.ər, bsə , zə(r)ˌvād.ə(r), ātə noun ( s) Etymology: Middle French observateur, from Latin observator, from observatus (past participle of observare) + or : observer …   Useful english dictionary

  • Observator Cultural — ( The Cultural Observer ) is a literary magazine based in Bucharest, Romania. It covers Romania s cultural and arts scene. External links Observator Cultural online This article about a literary magazine published in Romania is a stub. You can h …   Wikipedia

  • Observator — Iagttager af himmelrummet i en bygning til stjerneforskning …   Danske encyklopædi

  • Observatør — 1. Udkigsmand. 2. Skudmarkør 3. Indberetter …   Danske encyklopædi

  • observatór — I. (persoanã) s. m., adj. m., pl. observatóri; f. sg. şi pl. observatoáre, g. d. sg. art. observatoárei II. (astron.) s. n., pl. observatoáre …   Romanian orthography

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”