obscura

OBSCURÁ, obscurez, vb. I. tranz. 1. A face să devină obscur (1); a întuneca. 2. A face să devină neclar, greu de priceput, de neînţeles. – Din fr. obscur.

Trimis de laurap, 12.08.2004. Sursa: DEX '98



obscurá vb., ind. prez. 1 sg. obscuréz, 3 sg. şi pl. obscureáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A OBSCUR//Á obscuraéz tranz. A face să de-vină obscur. /Din obscur

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



OBSCURÁ vb. I. tr., refl. A face obscur; a (se) întuneca. [cf. it. obscurare].

Trimis de LauraGellner, 29.11.2006. Sursa: DN



OBSCURÁ vb. tr. 1. a face să devină obscur; a întuneca. 2. a face să devină neclar. (< it. obscurare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN