- obrintire
- OBRINTÍRE, obrintiri, s.f. (pop.) Acţiunea de a (se) obrinti şi rezultatul ei. – v. obrinti.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98OBRINTÍRE s. (med.) 1. v. inflamare. 2. v. tume-fiere.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeobrintíre s. f. (sil. -brin-), g.-d. art. obrintírii; pl. obrintíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.