obiecţiune

obiecţiune
OBIECŢIÚNE s.f. v. obiecţie.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

OBIECŢIÚNE s.f. v. obiecţie.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • obiecţie — OBIÉCŢIE, obiecţii, s.f. Argument pe care îl invocă cineva împotriva unei teze, a unei popuneri sau a unei pretenţii; observaţie prin care cineva îşi manifestă dezacordul faţă de ceva. [var.: obiecţiúne s.f.] – Din fr. objection. Trimis de ana… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”