oacheş

oacheş
OÁCHEŞ, -Ă, oacheşi, -e, adj. 1. Cu pielea feţei de culoare închisă şi cu ochii, părul şi sprâncenele negre; brunet, brun; p. ext. (despre pielea, tenul, capul omului) de culoare închisă, care bate în negru. ♦ (Rar; despre lucruri) De culoare închisă, care bate în negru. 2. (Despre oi) Cu pete negre în jurul ochilor. – Probabil ochi1 + suf. -eş.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Oacheş ≠ bălai, blond
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

OÁCHEŞ adj. brun, brunet, negricios, tuciuriu, (rar) ţigănatic, ţigănos, (înv. şi pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeţ sau ir.) balaoacheş. (Om oacheş; faţă oacheş.)
Trimis de siveco, 13.09.2008. Sursa: Sinonime

oácheş adj. m., pl. oácheşi; f. sg. oácheşă, pl. oácheşe
Trimis de siveco, 07.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

OÁCHEŞ oacheşă (oacheşi, oacheşe) 1) (despre persoane) Care are părul şi pielea de culoare închisă; cu pielea şi cu părul de culoare închisă, negriu; negricios; smolit; brunet. 2) (despre lucruri) Care bate în negru; de culoare închisă. 3) (despre oi) Care are pete negre în jurul ochilor; cu pete închise în jurul ochilor. /ochi + suf. oacheşeş
Trimis de siveco, 08.10.2007. Sursa: NODEX

oácheş (oácheşe), adj.1. (Oaie) cu părul din jurul ochilor mai închis decît pe restul trupului. – 2. Brunet. – Mr. oacliş. Din ochi cu suf. -eş, cf. frunteş, coarneş, gureş (Puşcariu 1217; Tiktin; Candrea). În Banat, Olt. şi Munt. (ALR, II, 5). S-a încercat să se explice acest cuvînt prin bg. *vakleš (Pascu, II, 183) sau vaklŭ "brunet" (Scriban); sau printr-o rădăcină oc- care ar însemna "brunet", cf. oacăr (Pascu, Beiträge, 35). Der. ocheşică, s.f. (bruneţică; oaie brumărie); ocheşea, s.f. (plantă, Tageles patula). Din rom. trebuie să provină mag. basika (Drăganu, Dacor., VII, 199), slov. vakeša, pol. bakieska.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • oácheş — adj. m., pl. oácheşi; f. sg. oácheşã, pl. oácheşe …   Romanian orthography

  • balaoacheş — BALAOÁCHEŞ, Ă, balaoacheşi, e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Glumeţ sau ir.) (Om) negricios, oacheş. 2. S. m. şi f. (depr.) Epitet dat unui ţigan. – Bălai + oacheş …   Dicționar Român

  • brun — BRUN, Ă, bruni, e, adj. 1. Cafeniu închis. ♦ (Substantivat, n.) Culoare cafeniu închis. 2. (Despre oameni) Care are pielea negricioasă şi părul negru; brunet, oacheş. – Din fr. brun. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  Brun ≠ blond… …   Dicționar Român

  • brunet — BRUNÉT, Ă, bruneţi, te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are pielea (feţei) de culoare negricioasă şi părul negru; brun, oacheş. – Din fr. brunet. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Brunet ≠ blond Trimis de siveco, 03.08 …   Dicționar Român

  • bârnaci — bîrnáci ( ce), adj. – Oacheş, brunet. Mag. barnás (Cihac, II, 479; Berneker 44; Gáldi, Dict., 104), de unde provin şi rut. barná (bou) negru , slov. barnavý oacheş, brunet . Se foloseşte în Trans., împreună cu dim. bărnuţ, adj. (oacheş, brunet).… …   Dicționar Român

  • smolit — SMOLÍT, Ă, smoliţi, te, adj. 1. Uns sau acoperit cu smoală topită. 2. Negricios, oacheş, brunet. – v. smoli. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Smolit ≠ bălai Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  SMOLÍT adj. cătrănit.… …   Dicționar Român

  • ţigănatic — ŢIGĂNÁTIC, Ă, ţigănatici, ce, adj. Ca un ţigan, brun, negricios, oacheş. – Ţigan + suf. atic. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  ŢIGĂNÁTIC adj. v. brun, brunet, negricios, oacheş, tuciuriu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • bărnaci — BĂRNÁCI, CE, bărnaci, ce, adj. (reg.; despre culoarea feţei şi a ochilor; p. ext. Despre oameni) Negricios, oacheş. – Din magh. barnás. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98  BĂRNÁCI adj. v. brun, brunet, negricios, oacheş, tuciuriu. Trimis …   Dicționar Român

  • negricios — NEGRICIÓS, OÁSĂ, negricioşi, oase, adj. De o culoare care se apropie de negru, care bate în negru; negriu, negruţ. ♦ (Despre oameni) Cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheş. – Negru + suf. icios. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • negru — NÉGRU, NEÁGRĂ, negri, e, adj., s.n., s.m. I. adj. 1. (Despre obiecte, fiinţe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”