- oacheş
- OÁCHEŞ, -Ă, oacheşi, -e, adj. 1. Cu pielea feţei de culoare închisă şi cu ochii, părul şi sprâncenele negre; brunet, brun; p. ext. (despre pielea, tenul, capul omului) de culoare închisă, care bate în negru. ♦ (Rar; despre lucruri) De culoare închisă, care bate în negru. 2. (Despre oi) Cu pete negre în jurul ochilor. – Probabil ochi1 + suf. -eş.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Oacheş ≠ bălai, blondTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeOÁCHEŞ adj. brun, brunet, negricios, tuciuriu, (rar) ţigănatic, ţigănos, (înv. şi pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeţ sau ir.) balaoacheş. (Om oacheş; faţă oacheş.)Trimis de siveco, 13.09.2008. Sursa: Sinonimeoácheş adj. m., pl. oácheşi; f. sg. oácheşă, pl. oácheşeTrimis de siveco, 07.10.2008. Sursa: Dicţionar ortograficOÁCHEŞ oacheşă (oacheşi, oacheşe) 1) (despre persoane) Care are părul şi pielea de culoare închisă; cu pielea şi cu părul de culoare închisă, negriu; negricios; smolit; brunet. 2) (despre lucruri) Care bate în negru; de culoare închisă. 3) (despre oi) Care are pete negre în jurul ochilor; cu pete închise în jurul ochilor. /ochi + suf. oacheşeşTrimis de siveco, 08.10.2007. Sursa: NODEXoácheş (oácheşe), adj. – 1. (Oaie) cu părul din jurul ochilor mai închis decît pe restul trupului. – 2. Brunet. – Mr. oacliş. Din ochi cu suf. -eş, cf. frunteş, coarneş, gureş (Puşcariu 1217; Tiktin; Candrea). În Banat, Olt. şi Munt. (ALR, II, 5). S-a încercat să se explice acest cuvînt prin bg. *vakleš (Pascu, II, 183) sau vaklŭ "brunet" (Scriban); sau printr-o rădăcină oc- care ar însemna "brunet", cf. oacăr (Pascu, Beiträge, 35). Der. ocheşică, s.f. (bruneţică; oaie brumărie); ocheşea, s.f. (plantă, Tageles patula). Din rom. trebuie să provină mag. basika (Drăganu, Dacor., VII, 199), slov. vakeša, pol. bakieska.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.