Dicționar Român. 2013.
invazie — INVÁZIE, invazii, s.f. 1. Intrare neaşteptată, năvălire a unei armate inamice într o ţară (cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga); cotropire, invadare; p. ext. năvălire, venire neaşteptată şi în număr mare a cuiva sau a ceva într un anumit loc … Dicționar Român
irupţie — IRÚPŢIE, irupţii, s.f. Izbucnire violentă, apariţie neaşteptată şi bruscă; revărsare bruscă a apelor unui râu; năpădire, năvălire. [var.: irupţiúne s.f.] – Din fr. irruption, lat. irruptio. Trimis de valeriu, 28.05.2008. Sursa: DEX 98 IRÚPŢIE s … Dicționar Român
Литургический румынский язык — Литургический румынский язык, или церковный румынский язык (рум. româna liturgică / româna bisericească, старорум. румѫна бисѣричаскъ), также церковномолдавский, форма старорумынского языка, употреблявшаяся в румынских и молдавских… … Википедия
asalt — ASÁLT, asalturi, s.n. 1. Atac (militar) decisiv pentru cucerirea unui loc întărit, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistenţa inamicului. ♢ loc. vb. A da asalt = a ataca; a năvăli. ♢ expr. A lua cu asalt = a cuceri printr un atac hotărâtor. ♦ … Dicționar Român
călcare — CĂLCÁRE, călcări, s.f. Faptul de a călca. 1. Nerespectare, violare a unei legi, a unui ordin etc. 2. Abatere, deviere de la un principiu. 3. Atac, năvălire (în scopul jefuirii). – v. călca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂLCÁRE s … Dicționar Român
erupţie — ERÚPŢIE, erupţii, s.f. 1. Ieşire bruscă şi violentă din pământ a unui gaz, a ţiţeiului, a lavei etc; p. gener. ţâşnire, izbucnire. 2. Apariţia unor pete, a unor băşicuţe, plăci, pustule etc. pe piele sau pe mucoase, constituind simptomul unor… … Dicționar Român
incursie — incúrsie s.f. (înv.) năvălire, invazie, incursă, incursiune. Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
incursă — incúrsă s.f. (înv.) năvălire, invazie, incursiune, incursie. Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
năboire — NĂBOÍRE, năboiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a (se) năboi2 şi rezultatul ei. – v. năboi2. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 năboíre s. f., g. d. art. năboírii; pl. năboíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
nădulire — nădulíre, nădulíri, s.f. (reg.) 1. năvălire, năpustire. 2. năzuinţă, râvnă. 3. lăcomie. Trimis de blaurb, 21.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
