- năvleg
- NĂVLÉG, -EÁGĂ, năvlegi, -ge, adj., s.m. şi f. (reg.) 1. adj., s.m. şi f. Nătâng (1); (om) bădăran, necioplit. 2. adj. (Despre părţi ale corpului) Bolnav; schilod. – et. nec.Trimis de LauraGellner, 06.06.2004. Sursa: DEX '98NĂVLÉG adj, s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenăvlég adj. m., s. m. (sil. -vleg), pl. năvlégi; f. sg. năvleágă, pl. năvlégeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficnăvlég (năvleágă), adj. – Prost. – var. nevleg, (Olt.) năvlig. Origine necunoscută. Pare a fi în legătură cu sl. nevolja "necesitate"; cf. nevolnic şi sb. nevoljno, nevoljan "infirm"; dar lipseşte veriga intermediară. Legătura cu vlagă şi cu mag. névleg "nominal" (Scriban) este suspectă. În Munt. şi Olt.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.