- nătângi
- NĂTÂNGÍ, nătângesc, vb. IV. refl. . 1. (Rar) A deveni nătâng (1); a se prosti, a se tâmpi. 2. (pop.) A se încăpăţâna, a se îndărătnici; a se îndârji, a se înverşuna. – v. nătâng.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NĂTÂNGÍ vb. v. încăpăţâna, îndărătnici, îndârji, înverşuna.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenătângí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nătângésc, imperf. 3 sg. nătângeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nătângeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SE NĂTÂNG//Í mă nătângiésc intranz. rar1) A deveni nătâng. 2) A stărui într-o acţiune sau într-o atitudine contrar bunului-simţ. /v. nătângTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.