- năpădit
- NĂPĂDÍT, -Ă, năpădiţi, -te, adj. Cuprins din toate părţile; împresurat, invadat. – v. năpădi.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
buruienos — BURUIENÓS, OÁSĂ, buruienoşi, oase, adj. (Despre un loc) Năpădit de buruieni; unde cresc multe buruieni. ♦ fig. (Despre stil, vorbire) Stufos, încâlcit; neîngrijit, vulgar. – Buruiană + suf. os. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
bălărie — BĂLĂRÍE, bălării, s.f. 1. Buruiană care creşte pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni. – et. nec. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂLĂRÍE s. 1. v. buruiană. 2. ogor, pârloagă. (Locul plin de buruieni se numeşte bălărie.)… … Dicționar Român
buruiană — BURUIÁNĂ, buruieni, s.f. (pop.) Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate. ♢ Buruiană de leac = plantă medicinală. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [pl. şi: buruiene. – var.: buruián s.n.] – Din bg., scr. burjan.… … Dicționar Român
buruieniş — BURUIENÍŞ, buruienişuri, s.n. Buruieni multe; p. ext. loc năpădit de buruieni. – Buruiană + suf. iş. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 buruieníş s. n., pl. buruieníşuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
dudău — DUDẮU, dudaie, s.n. (bot.; pop.) Cucută; p. ext. (cu sens colectiv) buruieni, bălării. – cf. magh. d u d v a . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DUDĂU s. v. bălărie, buruiană, cucută. Trimis de siveco … Dicționar Român
invadat — INVADÁT, Ă, invadaţi, te, adj. Care a fost cuprins (repede şi violent); împresurat, năpădit. – v. invada. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
lăcrima — LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. 1. intranz. (Despre oameni) A i curge lacrimile (de durere, jale, înduioşare etc.); a plânge (uşor), a lăcrima. 2. intranz. şi refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioşării … Dicționar Român
năpădi — NĂPĂDÍ, năpădesc, vb. IV, 1. tranz. A invada, a cotropi; a cuprinde din toate părţile, a împresura; a acoperi, a umple. ♦ fig. A copleşi, a doborî, a birui. ♦ (Despre plâns, râs) A l cuprinde, a l apuca (pe cineva) cu putere, fără a se putea… … Dicționar Român
piros — pirós, oásă, adj. (reg.; despre terenuri) cu mult pir, năpădit de pir. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
plin — PLIN, Ă, plini, e, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre vase, încăperi, recipiente etc.) Care este umplut cu ceva, în care se află ceva până la limită. ♢ expr. Plin ochi = umplut până la limita capacităţii. A fi plin de sine (sau de el) = a avea o… … Dicționar Român