nãprásnic — adj. m., s. m. (sil. pras ), pl. nãprásnici; f. sg. nãprásnicã, g. d. art. nãprásnicei, pl. nãprásnice … Romanian orthography
năprasnică — NĂPRÁSNIC, Ă, năprasnici, ce, adj., subst. I. adj. 1. (Adesea adverbial) Care survine în mod neprevăzut, dintr o dată; care se petrece fulgerător (şi neplăcut); neaşteptat, subit. 2. (Adesea adverbial) Care nu poate fi stăpânit; năvalnic,… … Dicționar Român
năprăsnicie — NĂPRĂSNICÍE, năprăsnicii, s.f. (Rar) Violenţă, cruzime. – Năprasnic + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 năprăsnicíe s. f. (sil. prăs ), art. năprăsnicía, g. d. art. năprăsnicíei; pl. năprăsnicíi, art. năprăsn … Dicționar Român
năprasnă — NĂPRÁSNĂ, năprasne, s.f. (înv. şi reg.) Întâmplare nefericită, groaznică (ivită pe neaşteptate). ♢ loc. adv. De năprasnă = pe neaşteptate, dintr o dată, fără veste. – Din sl. naprasĩno. Trimis de LauraGellner, 05.06.2004. Sursa: DEX 98 năprásnă … Dicționar Român
năprăsnici — NĂPRĂSNICÍ, năprăsnicesc, vb. IV. refl. (Rar) A deveni năprasnic, fioros. – Din năprasnic. Trimis de gall, 13.04.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
prăpăstios — PRĂPĂSTIÓS, OÁSĂ, prăpăstioşi, oase, adj. 1. (Despre terenuri) Cu prăpăstii, cu pante abrupte. ♦ fig. Adânc, de netrecut, de neînvins. 2. fig. Năprasnic, vijelios, vertiginos. ♦ Înspăimântător, groaznic. 3. fig. De necrezut, de neînchipuit;… … Dicționar Român
brusc — BRUSC, Ă, bruşti, e, adj. (Adesea adverbial) Care se produce, se petrece pe neaşteptate, subit, dintr o dată. – Din fr. brusque. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 Brusc ≠ lent, lin Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
cumplit — CUMPLÍT, Ă, cumpliţi, te, adj. 1. Groaznic, teribil; crud, nemilos, feroce. ♦ (fam.; despre mâncăruri şi băuturi) Foarte bun, gustos. ♦ (Adverbial; cu valoare de superlativ) Tare, mult, extraordinar, straşnic. 2. (înv.) Zgârcit. – Din cumpli (înv … Dicționar Român
furios — FURIÓS, OÁSĂ, furioşi, oase, adj. (Despre oameni şi animale şi despre manifestările lor) Cuprins de furie, mânios. ♦ (Adverbial) Cu furie. ♦ (Despre elemente ale naturii) Violent, puternic, năprasnic. [pr.: ri os] – Din fr. furieux, lat. furiosus … Dicționar Român
groaznic — GROÁZNIC, Ă, groaznici, ce, adj. 1. Care insuflă groază (prin aspect, manifestări, consecinţe); grozav, înfricoşător, înspăimântător, îngrozitor, abominabil. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens. Durere groaznică. ♦ (Adverbial)… … Dicționar Român
