- furios
- FURIÓS, -OÁSĂ, furioşi, -oase, adj. (Despre oameni şi animale şi despre manifestările lor) Cuprins de furie, mânios. ♦ (Adverbial) Cu furie. ♦ (Despre elemente ale naturii) Violent, puternic, năprasnic. [pr.: -ri-os] – Din fr. furieux, lat. furiosus.Trimis de LauraGellner, 16.05.2004. Sursa: DEX '98Furios ≠ calmTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeFURIÓS adj. 1. îndârjit, înfuriat, întărâtat, înver-şunat, mâniat, mânios, pornit, (livr.) obstinat, (pop.) îndrăcit, năbădăios, oţărât, (înv. şi reg.) scârbit, (reg.) năvârlios, (înv., în Transilv.) firetic, (fam.) burzuluit, zborşit, (fig.) turbat. (Un om furios.) 2. v. violent.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefuriós adj. m. (sil. -ri-os), pl. furióşi; f. sg. furioásă, pl. furioáseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFURI//ÓS1 furiosoásă (furiosóşi, furiosoáse) 1) Care manifestă furie în comportare. 2) (despre fenomene) Care se manifestă cu (mare) violenţă; care se produce foarte puternic. Torent furios. [Sil. -ri-os] /<fr. furieux, lat. furiosusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFURIÓS2 adv. Cu furie. [Sil. -ri-os] /<fr. furieux, lat. furiosusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFURIÓS, -OÁSĂ adj. Stăpânit de furie, mânios. ♦ adv. Cu furie. ♦ (Despre elementele naturii) Violent, puternic. [pron. -ri-os. / cf. lat. furiosus, fr. furieux].Trimis de LauraGellner, 27.06.2006. Sursa: DNFURIÓS, -OÁSĂ adj. stăpânit de furie, mânios. ♢ (adv.) cu furie. ♢ (despre elementele naturii) violent. (< fr. furieux, lat. furiosus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.