nămete

NĂMÉTE, nămeţi, s.m. (Mai ales la pl.) Cantitate mare de zăpadă (ninsă sau adunată de viscol); troian, noian. ♦ p. ext. (Urmat de determinări introduse prin prep. "de") Cantitate mare din ceva; grămadă, morman. – Din bg. namet.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



NĂMÉTE s. noian, troian, (prin Mold.) sul. (Un nămete de zăpadă.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



năméte s. f., pl. năméţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



NĂMÉ//TE nămeteţi m. mai ales la pl. Strat gros de zăpadă viscolit şi îngrămădit în formă de val; troian. /<bulg. namet

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



năméte (năméţi), s.m. – 1. Troian, morman de zăpadă. – 2. Uriaş, gigant. – var. nămet, neme(t)e. Mr. nămet. sb. namet "amplasament" şi "impozit", din sl., sb. nametati "a amplasa" (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 406; Cihac, II, 210; Conev 37), cf. omăt, podmet. Sensul al doilea arată o asociere a acestui cuvînt cu creaţiile expresive de tipul mamină sau namilă "pocitanie": de la o var. neatestată *namură s-ar fi format un sing. regresiv nam, s.m. (obiect voluminos), cf. Scriban; şi prezenţa acestui cuvînt ar fi facilitat o greşeală de interpretare, prin care s-ar fi considerat nămete ca un der. de la nam cu suf. -ete. Der. nămetenie (var. nemetenie, nemetanie), s.f. (pocitanie, fantoşă; uriaş); nămeţi (var. nemeţi), vb. (a bloca, a închide; a acumula zăpadă pînă la blocarea intrărilor); nămornic, adj. (colosal, enorm), cf. mamorniţă; nemeţ (var. nămeteţ, nimiteţ), s.m. (minge, cucui; Mold., fular), cu suf. -eţ, cf. rut. nametka "fular"; nimăt, s.n. (Mold., îngrăditură, gard).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER