- nălucit
- NĂLUCÍT, -Ă, năluciţi, -te, adj. Care există numai în închipuirea cuiva; plăsmuit de imaginaţie, de minte. ♦ (Rar; despre oameni) Uluit, zăpăcit. – v. năluci.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
nălucit
Look at other dictionaries:
năluci — NĂLUCÍ, nălucesc, vb. IV. 1. refl. A i se părea cuiva că vede, că aude ceva; a i se năzări; p. ext. a şi închipui, a şi imagina. 2. intranz. A se înfăţişa, a apărea, a se ivi, vag sau fugitiv, vederii. ♦ A apărea în gând, a i trece prin minte. 3 … Dicționar Român
nălucitor — NĂLUCITÓR, OÁRE, nălucitori, oare, adj. (Rar) Care uimeşte (prin frumuseţe, strălucire etc.); încântător, fermecător. – Năluci + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 nălucitór adj. m., pl. nălucitóri; f. sg. şi … Dicționar Român
