năimitor

năimitor
NĂIMITÓR, năimitori, s.m. (reg.) Persoană care angajează pe cineva pentru o muncă (temporară). ♦ Persoană angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). [pr.: nă-i-] – Năimi + suf. -tor.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

năimitór s. m. (sil. nă-i-), pl. năimitóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NĂIMITÓR năimitori m. rar Persoană care năi-meşte. [Sil. nă-i-] /a năimi + suf. năimitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • naim — naím ( muri), s.n. – 1. Contract, compromis. – 2. Salariu, plată. – var. năi(e)m. sl. naimŭ conducere (Miklosich, Lexicon, 404; Cihac, II, 209; Conev 78). – Der. năimi (var. nă(ie)mi, (î)nă(i)mi), vb. (a contracta, a lua în serviciu; a închiria) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”