- năfrămuţă
- NĂFRĂMÚŢĂ, năfrămuţe, s.f. Năfrămioară. – Năframă + suf. -uţă.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NĂFRĂMÚŢĂ s. (reg.) năfrămea, năfrămioară, năfrămiţă, năfrămucă. (Purta pe cap o năfrămuţă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimenăfrămúţă s. f. (sil. -fră-), g.-d. art. năfrămúţei; pl. năfrămúţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.