năfrămioară

năfrămioară
NĂFRĂMIOÁRĂ, năfrămioare, s.f. Diminutiv al lui năframă; năfrămiţă, năfrămuţă. – Năframă + suf. -ioară.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NĂFRĂMIOÁRĂ s. v. năfrămuţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

năfrămioáră s. f. (sil. -fră-mioa-), g.-d. art. năfrămioárei; pl. năfrămioáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • năfrămuţă — NĂFRĂMÚŢĂ, năfrămuţe, s.f. Năfrămioară. – Năframă + suf. uţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NĂFRĂMÚŢĂ s. (reg.) năfrămea, năfrămioară, năfrămiţă, năfrămucă. (Purta pe cap o năfrămuţă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • năfrămiţă — NĂFRĂMÍŢĂ, năfrămiţe, s.f. Năfrămioară. – Năframă + suf. iţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NĂFRĂMÍŢĂ s. v. năfrămuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  năfrămíţă s. f. (sil. fră ), g. d. art. năfrămíţei; …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”