nuntă

nuntă
NÚNTĂ, nunţi, s.f. 1. Căsătorie (religioasă); ceremonial şi petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii (religioase). ♦ fig. Scandal, zarvă, tămbălău. 2. Persoanele care iau parte la o nuntă (1); alai, cortegiu de nuntă. 3. (reg.) Datină de sărbătorile Crăciunului, care constă într-un fel de reprezentaţie imitând nunta (1). – sg. refăcut după pl. nunţi (< lat. nuptiae).
Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX '98

NÚNTĂ s. (pop.) nuntire, nuntit.
Trimis de siveco, 05.10.2007. Sursa: Sinonime

núntă s. f., g.-d. art. núnţii; pl. nunţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NÚN//TĂ nuntăţi f. 1) Ceremonie de oficiere a unei căsătorii. 2) Petrecere organizată cu această ocazie. ♢ nuntă de argint aniversare a douăzeci şi cinci de ani de la căsătorie. nuntă de aur aniversare a cincizeci de ani de la căsătorie. A face nuntă a se căsători. 3) Totalitate a celor invitaţi la o nuntă; alaiul nunţii; cortegiul nunţii. 4) fig. pop. Învălmăşeală gălagioasă; zarvă. [G.-D. nunţii] /<lat. nuptiae
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

núntă (núnţi), s.f. – Ceremonia de căsătorie, cununie. – Mr. numtă, lumtă, megl. nuntă, istr. nuntę. lat. nuptiae (Puşcariu 1208; Candrea-Dens., 1260; REW 5999), cf. it. nozze (sard. nuntas, nunsas, cors. nonza), prov. nossas, fr. noces. Fonetismul nu este normal. S-a căutat să se explice rezultatul rom. prin încrucişarea lat. nuntiāre (Densusianu, Hlr., 127) sau plecînd de la pl. *nupţinunţi (Puşcariu; Byck-Graur 25). Cipariu, Arhiv., 469, urmat de Pascu, Beiträge, 11; Philippide, II, 660 şi Scriban ar prefera să pornească de la lat. nupta, ipoteză care un înlătură problema. Oricum, trebuie să se admită un infix nazal *nunptiae, fie prin încrucişare cu nuntiāre (cf. v. sard. nunça "întîlnire"), fie prin simplă propagare; şi de la pl. numpţi s-a putut trece la numţi, mr. nunţi. Uz general (ALR, I, 254). Der. nuntaş, s.m. (invitat la nuntă); nunţi (var. nunti), vb. (a face nuntă); nuntit, s.n. (nuntă). – Din rom. provine mag. nunta (Edelspacher 20).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Nunta mută — Au diable Staline, vive les mariés ! Au diable Staline, vive les mariés ! (Nunta mută) est un film roumain réalisé par Horaţiu Mălăele, sorti sur les écrans en 2008. Fiche tecnnique Titre français : Au diable Staline, vive les… …   Wikipédia en Français

  • núntã — s. f., g. d. art. núnţii; pl. nunţi …   Romanian orthography

  • noontide — /ˈnuntaɪd/ (say noohntuyd) noun 1. the time of noon; midday. 2. the highest or best point or part. {Middle English nonetyde, Old English nōntīd} …  

  • noontime — /ˈnuntaɪm/ (say noohntuym) noun the time of noon …  

  • nunti — NUNTÍ, nuntesc, vb. IV. tranz., intranz. si refl. recipr. (pop.) 1. A face nuntă (1), a (se) căsători, a (se) cununa; p.ext. a petrece la nuntă. – Din nuntă. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98  NUNTÍ vb …   Dicționar Român

  • nupţial — NUPŢIÁL, Ă, nupţiali, e, adj. Privitor la nuntă, de nuntă; nuntitor, nunţial. ♦ (Despre oameni) Care se referă la perioada împerecherii, de împerechere. [pr.: ţi al] – Din fr. nuptial, lat. nuptialis. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • Mihail Sadoveanu — Sadoveanu redirects here. For other persons of the same name, see Sadoveanu (surname). Mihail Sadoveanu Sadoveanu in 1929, portrait by Ştefan Dimitrescu Born November 5, 1880( …   Wikipedia

  • nun — NUN, Ă, nuni, e, s.m. şi f. Nume dat, în ziua căsătoriei, fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă şi care sunt solicitate să îndeplinească obligaţiile cerute de ritualul creştin; (la pl.) bărbatul şi femeia care… …   Dicționar Român

  • nuntaş — NUNTÁŞ, Ă, nuntaşi, e, s.m. şi f. Persoană care participă la o nuntă, care face parte din alaiul unei nunţi. ♦ (reg.) Vornicel la nuntă. – Nuntă + suf. aş. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98  nuntáş s. m., pl. nuntáşi Trimis de… …   Dicționar Român

  • oraţie — ORÁŢIE, oraţii, s.f. 1. (pop.) Urare în versuri pe care colăcarii o adresează mirilor la nuntă; conăcărie. 2. (livr.; înv.) Felicitare, urare; p. ext. cuvântare, discurs (rostit la anumite ceremonii sau ocazii). 3. (înv.) Oratoriu1 (1). [var.:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”