numărător

numărător
NUMĂRĂTÓR, -OÁRE, numărători, -oare, subst. 1. s.n. Aparat care serveşte la numărare. 2. s.m. şi f. (Rar) Persoană care numără, care socoteşte, care calculează ceva, care are profesiunea de a număra. 3. s.m. Termen al unei fracţii ordinare, scris deasupra liniei de fracţie şi reprezentând deîmpărţitul operaţiei de împarţire. – Număra + suf. -ător.
Trimis de bogdanrsb, 18.07.2002. Sursa: DEX '98

NUMĂRĂTÓR adj. v. cash, gata, gheaţă, lichid, numerar, sunător.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

NUMĂRĂTÓR s. v. numeral.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

numărătór (persoană, termen al unei fracţii) s. m., pl. numărătóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

numărătór (aparat) s. n., pl. numărătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NUMĂRĂT//ÓR1 numărătoroáre n. Aparat pentru numărare sau pentru numerotare. /a număra + suf. numărătorător
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

NUMĂRĂTÓR2 ĩ m. mat. Termen al unei fracţii ordinare, aflat deasupra liniei de fracţie, care arată câte părţi egale conţine această fracţie; deîmpărţit al unei fracţii. /a număra + suf. numărătorător
Trimis de siveco, 26.05.2006. Sursa: NODEX

NUMĂRĂTÓR s.m. 1. Termen al unei fracţii, scris deasupra liniei de fracţie, care arată numărul de părţi conţinute de fracţie. 2. Aparat folosit pentru numărat. [< număra + -tor, după fr. numérateur].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

NUMĂRĂTÓR I. s. m. 1. termen al unei fracţii, deasupra liniei de fracţie, indicând numărul de părţi conţinute de fracţie. 2. aparat folosit la numerotare la tiparul înalt. II. s. m. f. persoană care numără, socoteşte, calculează ceva (după fr. numérateur)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • numãrãtór — I. (persoanã, termen al unei fracţii) s. m., pl. numãrãtóri II. (aparat)s. n.,pl. numãrãtoáre …   Romanian orthography

  • lichid — LICHÍD, Ă, lichizi, de, adj., s.n. 1. adj., s.n. (Corp, substanţă) care se află într o stare de agregare intermediară între starea gazoasă şi starea solidă, care nu are o formă stabilă proprie, ci curge sub greutatea proprie şi ia forma vasului… …   Dicționar Român

  • numeral — NUMERÁL, Ă, numerali, e, s.n., adj. 1. s.n. Parte de vorbire flexibilă care exprimă, sub diferite aspecte, un număr, o determinare numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare. 2. adj. (înv.) Care se referă la numere, care se indică …   Dicționar Român

  • numerator — numeratór, numeratóri, s.m. (înv.) numărător. Trimis de blaurb, 11.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • număr — NÚMĂR, numere, s.n. I. 1. Cantitate de elemente de acelaşi fel care intră într o înşiruire, cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeaşi natură; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări; semn grafic sau grup de… …   Dicționar Român

  • sunător — SUNĂTÓR, OÁRE, sunători, oare, adj. 1. (Despre obiecte de metal) Care produce sunete. ♢ Bani sunători = a) monede, bani de metal; b) bani numerar, bani gheaţă. Şarpe sunător = şarpe cu clopoţei, crotal. ♦ Care foşneşte, foşnitor. ♦ (Despre vânt)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”