- artilerie
- ARTILÉRIE, artilerii, s.f. Ansamblu de arme de foc (cu accesorii) care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanţă; parte a armatei care mânuieşte acest material. – Din fr. artillerie, rus. artilleriia.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98ARTILÉRIE s. (mil.) (înv.) puşcărie. (Face armata la artilerie.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeartilérie s, f. (sil. -ri-e), art. artiléria (sil.-ri-a), g.-d. art. artilériei; pl. artilérii, art. artilériile (sil. -ri-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficARTILÉRI//E artileriei f. 1) Totalitate a armelor de foc, care servesc la aruncarea proiectilelor grele la diferite distanţe. artilerie grea. artilerie antiaeriană. 2) Unitate militară înzestrată cu aceste arme. [G.-D. artileriei; Sil. -ri-e] /<fr. artillerie, germ. ArtillerieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXARTILÉRIE s.f. Ansamblu de mijloace întrebuinţate în vederea tragerii de proiectile grele la distanţă mare cu guri de foc neportative; trupe care mânuiesc aceste mijloace. ♦ Armă care foloseşte aceste mijloace de luptă. [gen. -iei. / < rus. artileriia, cf. fr. artillerie].Trimis de LauraGellner, 06.03.2006. Sursa: DNartilérie (artilérii), s.f. – Ansamblu de arme de foc care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanţă. fr. artillerie, sau lat. tîrzie artilleria, prin intermediul pol. artilerija (sec. XVII). – Der. artilerist, s.m.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERARTILÉRIE s. f. armă din compunerea forţelor armate cu guri de foc şi instalaţii care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanţă mare. (< rus. artileriia, fr. artillerie)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.