neştire

neştire
NEŞTÍRE s.f. (în loc. adv.) În neştire = a) fără să-şi dea seama, fără a şti cum sau de ce; la întâmplare; absent, distrat; p. ext. involuntar; b) fără rost, fără sens, în mod inutil; c) fără măsură, fără socoteală; la nesfârşit. (Rar) Din neştire = din nebăgare de seamă; involuntar. – Ne- + ştire.
Trimis de cornel, 09.04.2008. Sursa: DEX '98

neştíre s. f. (sil. mf. -şti-), g.-d. art. neştírii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NEŞTÍRE f. (negativ de la ştire): În neştire a) fără a-şi da seama; b) în stare de inconştienţă. Din neştire fără a şti. /ne- + ştire
Trimis de siveco, 09.04.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • dodii — DÓDII s.f. pl. (pop. şi fam.; în expr.) A vorbi sau a grăi (cam) în dodii = a vorbi fără şir; a aiura. A lăsa (pe cineva) în dodiile lui = a lăsa (pe cineva) să şi facă nestingherit toanele, capriciile. A umbla sau a merge (ca) în dodii = a umbla …   Dicționar Român

  • horhăi — HORHĂÍ, hórhăi, vb. IV. intranz. (reg.) A umbla în neştire, a rătăci, a cutreiera (pe drumuri necunoscute sau prin întuneric). – et. nec. Trimis de gall, 29.03.2008. Sursa: DEX 98  HORHĂÍ vb. v. bâjbâi, dibui, hoinări, orbecăi, pipăi, pribegi,… …   Dicționar Român

  • neştiutură — neştiutúră s.f. (înv.) 1. neştire; neştiinţă. 2. taină, mister. Trimis de blaurb, 04.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • şti — ŞTI, ştiu, vb. IV. I. 1. Tranz şi intranz. (Folosit şi absol.) A avea cunoştinţă (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaşte. ♢ loc. adv. Pe ştiute = în cunoştinţă de cauză. Pe neştiute = a) fără să şi dea seama; b) în ascuns, pe furiş …   Dicționar Român

  • ţintă — ŢÍNTĂ, ţinte, s.f. I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme şi mărimi diferite, folosit de cizmari, curelari, tapiţeri etc. 2. (Despre porumb; în loc. adj.) În ţinte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat; aproape copt. 3 …   Dicționar Român

  • stirenti — stirenti, ẽna, ẽno Š, styrenti J.Jabl, Rtr, DŽ, NdŽ, KŽ, Š, stỹrenti, ­ena, eno Lk žr. 1 styrinti: 1. Kur stỹreni, bobel? DūnŽ. ^ Styrena kaip žirnių privalgęs VP42. 2. Led tik stirẽna Ds. Padėk! Ką čia stirenì! Snt. Stỹrena, kad… …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”