- neşovăielnic
- NEŞOVĂIÉLNIC adj. v. ferm.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
neşovăielnic
Look at other dictionaries:
sigur — SÍGUR, Ă, (I) siguri, e, adj., (II) adv. I. adj. 1. De a cărui realitate sau realizare nu se poate îndoi nimeni; neîndoielnic. 2. Convins, încredinţat. ♢ expr. A fi sigur (de ceva sau de cineva) = a avea deplină încredere (în ceva sau în cineva) … Dicționar Român
decis — DECÍS, Ă, decişi, se, adj. Ferm în principiile sau în convingerile sale; hotărât. – v. decide. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Decis ≠ ezitant, fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, şovăielnic, şovăitor Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
ezitant — EZITÁNT, Ă, ezitanţi, te, adj. Care ezită; şovăitor, nehotărât. – Din fr. hésitant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Ezitant ≠ decis, ferm, hotărât, încredinţat, neşovăielnic, neşovăitor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
ferm — FERM, Ă, fermi, e, adj. 1. Plin de siguranţă şi de hotărâre; hotărât, neşovăitor, neclintit. 2. (Despre tranzacţii comerciale, comenzi etc.) Stabilit în mod hotărât, la un preţ determinat şi la un anume termen, asupra cărora nu se mai poate… … Dicționar Român
indecis — INDECÍS, Ă, indecişi, se, adj. Care nu este decis, care stă la îndoială; nehotărât, şovăielnic, nedecis. – Din fr. indécis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Indecis ≠ decis, neşovăitor, neşovăielnic Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
nehotărât — NEHOTĂRẤT, Ă, nehotărâţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu este hotărât, care este lipsit de hotărâre; şovăitor, nesigur; lipsit de claritate, de precizie; neclar, confuz, vag. 2. (gram.; în sintagmele) Adjectiv nehotărât = adjectiv… … Dicționar Român
nesigur — NESÍGUR, Ă, nesiguri, e, adj. 1. Care nu oferă siguranţă, pe care nu se poate conta; incert, îndoielnic. ♦ spec. Lipsit de stabilitate, de rezistenţă. ♦ spec. Primejdios, expus. 2. (Despre oameni) Care este lipsit de convingere, de încredere (în… … Dicționar Român
şovăielnic — ŞOVĂIÉLNIC, – Ă, şovăielnici, ce, adj. 1. (Despre mişcări, mers etc.) Lipsit de fermitate; nesigur, şovăitor. 2. fig. (Despre oameni) Lipsit de convingere, de hotărâre; nestatornic, schimbător. – Şovăi + suf. elnic. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
