Dicționar Român. 2013.
ca — CA1 adv., interj. a. adv. I. (Se compară două sau mai multe lucruri, fiinţe, situaţii) 1. La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). O carte ca cea din raft. ♢ expr. Ieri ca (şi) astăzi = totdeauna. Ca (şi) cum = parcă. ♦ Cât. Înalt ca bradul … Dicționar Român
egal — EGÁL, Ă, egali, e, adj. 1. (Adesea adverbial şi substantivat) Care este la fel cu altul într o anumită privinţă; (despre cetăţeni, naţiuni etc.) care au aceleaşi drepturi şi aceleaşi îndatoriri. ♢ Fără egal = excepţional, neasemuit, neîntrecut. ♢ … Dicționar Român
incomparabil — INCOMPARÁBIL, Ă, incomparabili, e, adj. (Adesea adverbial) Care nu se poate compara cu nimic (prin însuşiri); fără pereche, fără seamăn, neasemănat, extraordinar; necomparabil. – Din fr. incomparable, lat. incomparabilis. Trimis de valeriu, 21.07 … Dicționar Român
inegalabil — INEGALÁBIL, Ă, inegalabili, e, adj. Care nu poate fi egalat, care nu poate fi comparat cu nimic, cu nimeni (prin calităţile pe care le posedă); neegalabil. – Din fr. inégalable. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INEGALÁBIL adj. v.… … Dicționar Român
neajuns — NEAJÚNS, neajunsuri, s.n. 1. Greutate, dificultate, neplăcere, necaz. 2. Lipsă, scădere; defect, cusur; dezavantaj. [pr.: ne a ] – Ne + ajuns. Trimis de claudia, 14.04.2008. Sursa: DEX 98 Neajuns ≠ calitate Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa:… … Dicționar Român
neurmat — NEURMÁT adj. v. incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, unic. Trimis de siveco, 14.05.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
record — RECÓRD, recorduri, s.n. Rezultat realizat într o competiţie sportivă oficială, a cărui valoare reprezintă cea mai bună performanţă, omologată de o persoană juridică; p. gener. realizare maximă, performanţă supremă obţinută într un domeniu de… … Dicționar Român
trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… … Dicționar Român
unic — ÚNIC, Ă, unici, ce, adj. 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însuşirilor sale excepţionale); excepţional, incomparabil. [acc. şi: uníc] – Din lat. unicus, fr. unique. Trimis … Dicționar Român
