Dicționar Român. 2013.
insurmontabil — INSURMONTÁBIL, Ă, insurmontabili, e, adj. (livr.; despre obstacole, dificultăţi etc.) Care nu poate fi trecut; care nu poate fi depăşit; de neînvins. – Din fr. insurmontable. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 insurmontábil adj. m.,… … Dicționar Român
băţ — BĂŢ, beţe, s.n. 1. Bucată de lemn lungă şi subţire. ♢ expr. A pune (cuiva) beţe în roate = a face (cuiva) dificultăţi pentru a zădărnici o acţiune, un plan. (reg.) A da (ca câinele) prin băţ = a fi extrem de insistent, de obraznic. A rămâne cu… … Dicționar Român
cortină — CORTÍNĂ, cortine, s.f. Perdea de stofă, de catifea etc. care desparte sala de spectacol de scena şi care, prin ridicare sau prin lăsare în jos sau tragere în părţi, marchează începutul, respectiv încheierea unui spectacol sau a unui fragment de… … Dicționar Român
măţălău — măţălắu, măţăláie, s.n. (reg.) 1. loc de arătură lung şi îngust. 2. fir de urzeală netrecut prin iţe, prin spată. Trimis de blaurb, 06.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
prăpăstios — PRĂPĂSTIÓS, OÁSĂ, prăpăstioşi, oase, adj. 1. (Despre terenuri) Cu prăpăstii, cu pante abrupte. ♦ fig. Adânc, de netrecut, de neînvins. 2. fig. Năprasnic, vijelios, vertiginos. ♦ Înspăimântător, groaznic. 3. fig. De necrezut, de neînchipuit;… … Dicționar Român
stăpấn — stăpîn ( ni), s.m. – 1. Suveran, domn. – 2. Proprietar, posesor. – 3. Patron. – Megl. stăpǫn. Origine incertă. Este considerat de obicei drept der. din sl. stopanŭ (Miklosich, Fremdw., 127; Miklosich, Lexicon, 885; Cihac, II, 361; Lambrior 103;… … Dicționar Român
