bazaconie — BAZACÓNIE, bazaconii, s.f. Lucru bizar, de mirare, de necrezut. ♦ (fam.) Năzbâtie, poznă, ştrengărie. – Din sl. bezŭ zakonije. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BAZACÓNIE s. 1. v. ciudăţenie. 2. v. absurditate. 3. v. năzbâtie … Dicționar Român
becisnicie — BECISNICÍE, becisnicii, s.f. (pop.) 1. Faptă de becisnic. 2. Starea omului becisnic. – Becisnic + suf. ie. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BECISNICÍE s. v. abjecţie, fărădelege, incapacitate, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie,… … Dicționar Român
blestemăciune — BLESTEMĂCIÚNE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloşie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
blestemăţie — BLESTEMĂŢÍE, blestemăţii, s.f. Purtare, faptă de om blestemat. ♦ Depravare. – Blestemat +suf. ie. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLESTEMĂŢÍE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie,… … Dicționar Român
ignominie — IGNOMINÍE, ignominii, s.f. (livr.) Josnicie, infamie, mârşăvie. – Din fr. ignominie, lat. ignominia. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IGNOMINÍE s. v. abjecţie, fărădelege, infa mie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiu ire, nemernicie … Dicționar Român
incapacitate — INCAPACITÁTE s.f. Lipsă de capacitate, neputinţă de a face ceva; p. ext. nepricepere. ♦ Stare, situaţie a unei persoane care nu are capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. – Din fr. incapacité. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa … Dicționar Român
murdărie — MURDĂRÍE, murdării, s.f. 1. Stare a ceea ce este murdar (1); (concr.) strat de necurăţenie care acoperă sau îmbâcseşte ceva; resturi nefolositoare; gunoi. ♦ Excremente. 2. fig. Caracter, comportare, faptă vrednică de dispreţ, degradantă, josnică; … Dicționar Român
mârşăvenie — MÂRŞĂVÉNIE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloşie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
nebunie — NEBUNÍE, nebunii, s.f. 1. Pierdere a judecăţii din cauza unei boli mintale; demenţă, alienaţie mintală. ♢ loc. adv. (fam.) La nebunie = foarte mult, enorm. 2. Lipsă de judecată dreaptă, de minte, de cumpănire; nechibzuinţă, nesocotinţă, prostie.… … Dicționar Român
necurat — NECURÁT, Ă, necuraţi, te, adj. 1. Murdar. ♦ fig. Necinstit, dubios, incorect. 2. Blestemat, spurcat; diavolesc. ♢ Duh necurat = spirit rău. ♦ (Substantivat, m. art.; pop.) Dracul, diavolul. – Ne + curat. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român