nerecunoştinţă

nerecunoştinţă
NERECUNOŞTÍNŢĂ s.f. Lipsă de recunoştinţă; faptul, însuşirea de a fi nerecunoscător; ingratitudine. – Ne- + recunoştinţă.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NERECUNOŞTÍNŢĂ s. v. ingratitudine.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nerecunoştínţă s. f., g.-d. art. nerecunoştínţei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • ingratitudine — INGRATITÚDINE, ingratitudini, s.f. Însuşirea de a fi ingrat; purtarea, atitudinea omului ingrat; nerecunoştinţă. – Din fr. ingratitude, lat. ingratitudo, inis. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Ingratitudine ≠ gratitudine Trimis de… …   Dicționar Român

  • cunoaşte — CUNOÁŞTE, cunósc, vb. III. 1. tranz. A lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile unui lucru, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă… …   Dicționar Român

  • nemulţumire — NEMULŢUMÍRE, nemulţumiri, s.f. Faptul de a fi nemulţumit; stare a celui nemulţumit; supărare, mâhnire; insatisfacţie, contrarietate. ♦ Neajuns, neplăcere, necaz. [var.: (reg.) nemulţămíre s.f.] – Ne + mulţumire. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”