- neopozitivism
- NEOPOZITIVÍSM s.n. Curent filozofic contemporan care acordă o atenţie deosebită cunoaşterii raţionale şi logicii, precum şi analizei logice a limbajului ştiinţei. [pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positivisme.Trimis de LauraGellner, 09.06.2004. Sursa: DEX '98NEOPOZITIVÍSM s. (FILOZ.) pozitivism logic.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeneopozitivísm s. n. (sil. ne-o-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNEOPOZITIVÍSM n. Curent filozofic care reprezintă forma contemporană a po-zitivismului. [Sil. ne-o-] /<fr. néo-positivismeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEOPOZITIVÍSM s.n. Curent filozofic contemporan care acordă o atenţie deosebită cunoaşterii raţionale şi logicii (pe care le interpretează însă, adesea, în spirit convenţionalist, subiectivist), precum şi analizei logice a limbajului ştiinţei. [cf. fr. néo-positivisme].Trimis de LauraGellner, 24.11.2006. Sursa: DNNEOPOZITIVÍSM s. n. curent filozofic contemporan care acordă o atenţie deosebită cunoaşterii raţionale şi logicii, precum şi analizei logice a limbajului ştiinţei. (< fr. néopositivisme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.