neghină

neghină
NEGHÍNĂ, neghine, s.f. Plantă erbacee cu tulpina şi cu frunzele păroase, cu flori roşii-purpurii, cu sămânţa măruntă, de culoare neagră, răspândită mai ales în culturile de grâu; năgară (Agrostemma githago); p. restr. sămânţa acestei plante care, măcinată împreună cu grâul, dă făinii un gust neplăcut şi toxicitate. ♢ expr. A alege neghina din grâu (sau grâul din neghină) = a despărţi ceea ce este bun de ceea ce este rău. A semăna neghină = a produce discordie, ceartă. ♦ fig. Ceea ce este rău, vătămător, primejdios; ceea ce trebuie înlăturat. [pl. şi: neghíni] – et. nec.
Trimis de LauraGellner, 07.06.2004. Sursa: DEX '98

NEGHÍNĂ s. (bot.; Agrostemma githago) năgară, zizanie, (pop.) mălură, (înv. şi reg.) plevilă, (reg.) negreaţă, (înv.) pleavă.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

NEGHÍNĂ s. v. sălbăţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

neghínă s. f., g.-d. art. neghínei; pl. neghíne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

neghínă-sălbátică s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NEGHÍN//Ă neghinăe f. 1) Plantă erbacee cu tulpină înaltă, păroasă, cu frunze lungi, cu flori roşii şi cu seminţe mărunte negre, toxice, ce creşte prin semănături. 2) Sămânţa acestei plante. ♢ A alege neghinăa de grâu (sau grâul din neghină) a separa binele de rău sau pe cei buni de cei răi. A nu şti să deosebească grâul de neghină a nu putea face distincţie dintre bine şi rău sau dintre cei buni şi cei răi. [G.-D. neghinei] /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

neghínă (neghíne), s.f. – Plantă (Agrostemma githago). – Megl. migl’ină. Origine suspectă. E greu de separat acest cuvînt de neg şi negară, dar der. e greu de explicat; probabil cu suf. -ină, cf. pescuină, ciorchină, ştirbină, stupină, vizuină etc. Nu e mai uşoară nici explicaţia prin intermediul lat. *nigrῑna (Koerting 6540; cf. Densusianu, rom., XXXIII, 282) sau *nigellῑna (Puşcariu, Conv. lit., XXXIX, 71; Puşcariu 1163; Pascu, Beiträge, 22; REW 5917; cf. Graur, BL, V, 107). – Der. neghiniţă, s.f. (chimion, obiect foarte mic); neghinos, adj. (invadat de neghină). Din rom. provine rut. nehyn (Candrea, Elemente, 406).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • neghina — neghiná, pers. 3 sg. neghinéază vb. I (reg.) a se umple de neghină. Trimis de blaurb, 31.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • neghínã — s. f., g. d. art. neghínei; pl. neghíne …   Romanian orthography

  • neg — NEG, negi, s.m. Tumoare mică, rotundă, nedureroasă, care apare pe piele din cauza unei hipertrofii a papilelor. – lat. naevus. Trimis de LauraGellner, 29.07.2008. Sursa: DEX 98  NEG s. (med.) papilom, verucă, verucozitate. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • neghinos — NEGHINÓS, OÁSĂ, neghinoşi, oase, adj. (Rar) Care conţine neghină, cu neghină. – Neghină + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  neghinós adj. m., pl. neghinóşi; f. sg. neghinoásă, p …   Dicționar Român

  • mălură — MĂLURĂ, măluri, s.f. 1. Boală a grâului şi a altor păioase, cauzată de unele specii de ciuperci care produc în boabe o pulbere neagră, formată din spori. 2. Numele mai multor specii de ciupeci microscopice care trăiesc parazite pe grâu sau pe… …   Dicționar Român

  • neghiniţă — NEGHINÍŢĂ, neghiniţe, s.f. Diminutiv al lui neghină; neghinuţă. – Neghină + suf. iţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NEGHINÍŢĂ s. v. neghinuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  neghiníţă s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • plevilă — PLÉVILĂ s. v. copilire, copilit, năgară, neghină, plivire, plivit, zizanie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  plévilă s. f., g. d. art. plévilei; pl. plévile Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  plevílă2,… …   Dicționar Român

  • Sportkegel-Weltmeisterschaft 2009 — Logo NBC Pokal Die Weltmeisterschaft im Sportkegeln Classic 20 …   Deutsch Wikipedia

  • Ion Antonescu — Mandats Chef de l État Roumain 5  …   Wikipédia en Français

  • grâu — GRÂU, (1) s.m., (2) grâne (grâie), s.n. 1. s.m. Gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu rădăcina adâncă, cu frunzele lanceolate, cu inflorescenţa în formă de spic, din ale căror boabe se face făină (Triticum); plantă care face parte din …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”