- arhitectură
- ARHITECTÚRĂ, s.f. Ştiinţa şi arta de a proiecta şi construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul unei (sau unor) clădiri. ♦ Felul în care este construit sau alcătuit ceva. – Din fr. architecture, lat. architectura.Trimis de ana_zecheru, 14.03.2004. Sursa: DEX '98ARHITECTÚRĂ s. (înv.) arhitectonie, maimărie. (Profesează arhitectură.)Trimis de siveco, 21.04.2009. Sursa: Sinonimearhitectúră s. f., g.-d. art. arhitectúriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficARHITECTÚRĂ f. 1) Ştiinţa şi arta de a proiecta şi a construi clădiri. 2) Stilul, caracterul distinctiv al unei construcţii. 3) fig. Aspectul compoziţional, structura armonioasă a unei lucrări, a unei opere. /<fr. architecture, lat. architecturaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXARHITECTÚRĂ s.f. 1. Ştiinţa şi arta de a proiecta şi de a construi clădiri potrivit anumitor proporţii şi reguli, determinate de caracterul şi de destinaţia construcţiilor. 2. Stilul, caracterul distinctiv al unei construcţii sau al unei epoci. 3. (fig.) Structură armonioasă (mai ales a unei opere literare). ♦ Alcătuire internă; construcţie; constituţie. [gen. -rii. / < lat. architectura, fr. architecture].Trimis de LauraGellner, 04.03.2006. Sursa: DNARHITECTÚRĂ s. f. 1. ştiinţa şi arta de a proiecta şi construi clădiri potrivit anumitor proporţii şi reguli. 2. stilul, caracterul distinctiv al unei construcţii, al unei epoci. 3. (fig.) structură, alcătuire internă a ceva; constituţie (I, 2). (< fr. architecture, lat. architectura)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.