Dicționar Român. 2013.
matisor — MATISÓR, OÁRE, matisori, oare, s.m. şi f. Lucrător care face operaţia de matisare. – cf. m a t i s a. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 matisór s. m., pl. matisóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic MATISÓR,… … Dicționar Român
mâţişor — MÂŢIŞÓR, mâţişori, s.m. (pop.) 1. Diminutiv al lui mâţ; mâţ mic; pui (de sex masculin) al mâţei; mâţuc. 2. (bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâţ. [pl. şi: (2, n.) mâţişoare] – Mâţ + suf. işor. Trimis de LauraGellner, 10.05.2008. Sursa … Dicționar Român
mâţişór — (zool., bot.) s. m., pl. mâţişóri … Romanian orthography
ament — AMÉNT, amenţi, s.m. Inflorescenţă a unor arbori sau arbuşti, formată din flori foarte mici unisexuate înşirate de a lungul unui ax şi care atârnă ca un ciucure; mâţişor, mâţ. – Din it. amento, lat. amentum. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
motocel — MOTOCÉL, motocei, s.m. Ghemuleţ; canaf, ciucure. – Motoc + suf. el. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOTOCÉL s. v. canaf, ciucure, ghizdei. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime motocél s. m., pl. motocéi … Dicționar Român
mâţ — MÂŢ, mâţi, s.m. (pop.) 1. (pop.) Cotoi, motan, pisoi; p. restr. puiul (de sex masculin al) pisicii. 2. Mâţişor (2). – Din mâţă (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FAŢA MÂŢEI s. v. sugel alb, tapoşnic, urzică… … Dicționar Român
mâţuc — MÂŢÚC, mâţuci, s.m. (Rar) Mâţişor (1). – Mâţ + suf. uc. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MÂŢÚC s. v. cotoiaş, motănaş, motănel, pisoiaş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime mâţúc s. m., pl. mâţúci … Dicționar Român
mâţă — MẤŢĂ, mâţe, s.f. 1. (pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ expr. A prinde (pe cineva) cu mâţa în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înşele, să mintă. A umbla cu mâţa în sac = a umbla cu înşelăciuni. (A… … Dicționar Român
măţiguş — MĂŢIGÚŞ s. v. măţişor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
papanaş — PAPANÁŞ, papanaşi, s.m. 1. Preparat culinar făcut din brânză de vacă, ouă şi făină sau griş, fiert în apă sau prăjit în grăsime. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole şi cu flori mici, alburii sau… … Dicționar Român
