- mărita
- MĂRITÁ, mărít, vb.I 1. refl. (Despre femei) A se căsători. ♦ tranz. A da o fată în căsătorie. ♢ Compus: (bot.) mărită-mă-mamă = ruji galbene. 2. tranz. (fam.) A vinde cu un preţ derizoriu un lucru nefolositor sau de proastă calitate, a se descotorosi de ceva. – lat. maritare.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MĂRITÁ vb. a (se) căsători. (Ea s-a mărita de tânără.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeMĂRITĂ-MĂ-MÁMĂ s. (bot.; Rudbeckia laciniata) (reg.) ruji-galbene (pl.).Trimis de siveco, 13.11.2007. Sursa: Sinonimemăritá vb., ind. prez. 1 sg. mărít, 3 sg. şi pl. mărítăTrimis de siveco, 21.04.2008. Sursa: Dicţionar ortograficA MĂRITÁ mărít tranz. 1) (fete, femei) A face să se mărite; a da în căsătorie; a căsători. 2) fig. (lucruri puţin trebuincioase) A vinde, mai ales cu un preţ de nimic. /<lat. maritareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE MĂRITÁ mă mărít intranz. (despre fete, femei) A se uni prin căsătorie; a se căsători. /<lat. maritareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.