- mănuchi
- MĂNÚCHI s.n. v. mănunchi.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98mănúchi (mănúchiuri), s.n. – 1. Snop. legătură, fascicul. – 2. Buchet, Culegere. – var. mănunchi. Mr. mînucl’u. lat. manŭcŭlus (Puşcariu 1021; Candrea-Dens., 1125; REW 536), cf. it. manocchio, prov. manolh, v. fr. manoil, cat. manoll, sp. manojo (gal. monllo), port. molho. – Der. înmănunchia, vb. (a face mănunchiuri).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.