măntăluţă

MĂNTĂLÚŢĂ, măntăluţe, s.f. Diminutiv al lui manta. – Manta + suf. -ăluţă.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



măntălúţă s. f., g.-d. art. măntălúţei; pl. măntălúţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic