- mâniat
- MÂNIÁT, -Ă, mâniaţi, -te, adj. Înfuriat, iritat, foarte supărat. [pr.: -ni-at] – v. mânia.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MÂNIÁT adj. v. furios.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
burzuluit — BURZULUÍT, Ă, burzuluiţi, te, adj. 1. Mânios, supărat, enervat. ♦ (înv.) Revoltat, răsculat. 2. (Despre păr) Zbârlit. – v. burzului. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BURZULUÍT adj. v. ciufulit, deranjat, furios, îndârjit, înfuriat,… … Dicționar Român
firetic — FIRÉTIC adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, pornit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime firétic (firétică), adj. – Coleric, furios. Origine incertă. Dicţionarele nu sînt de acord în privinţa… … Dicționar Român
furios — FURIÓS, OÁSĂ, furioşi, oase, adj. (Despre oameni şi animale şi despre manifestările lor) Cuprins de furie, mânios. ♦ (Adverbial) Cu furie. ♦ (Despre elemente ale naturii) Violent, puternic, năprasnic. [pr.: ri os] – Din fr. furieux, lat. furiosus … Dicționar Român
mânia — MÂNIÁ, mấnii, vb. I. refl. A se lăsa ori a fi cuprins de mânie (1), a se supăra foarte tare, a şi ieşi din fire, a se înfuria. ♢ tranz. Cele auzite l au mâniat. [pr.: ni a ] – Din mânie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A se… … Dicționar Român
năbădăios — NĂBĂDĂIÓS, OÁSĂ, năbădăioşi, oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (pop. şi fam.) Care se supără uşor, care îşi iese repede din fire. ♦ Care se ţine de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaş. 2. (reg.) Epileptic. – Năbădăi1 + suf. os. Trimis… … Dicționar Român
năvârlios — NĂVÂRLIÓS, OÁSĂ, năvârlioşi, oase, adj. (reg.) Apucat de convulsii epileptice; p. ext. furios, năbădăios, arţăgos. [pr.: li os] – Năvârlii + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NĂVÂRLIÓS adj. v. furios, îndârjit, înfuriat … Dicționar Român
obstinat — OBSTINÁT, Ă, obstinaţi, te, adj. (livr.) Încăpăţânat, îndărătnic. – v. obstina. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBSTINÁT adj. v. furios, încăpăţânat, îndărătnic, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, pornit … Dicționar Român
oţărât — OŢĂRẤT, Ă, oţărâţi, te, adj. (pop.) Mânios, furios. ♦ Morocănos, posomorât; supărat, [var.: oţărít, ă, oţerít, ă adj.] – v. oţărî. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OŢĂRÂT adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întă râtat,… … Dicționar Român
scârbit — SCÂRBÍT, Ă, scârbiţi, te, adj. (Despre oameni) Plin de scârbă; îngreţoşat, dezgustat. ♦ (reg.) întristat, supărat. – v. scârbi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Scârbit ≠ voios Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
spumega — SPUMEGÁ, spúmeg, vb. I. intranz. 1. (Despre lichide; la pers. 3) A face spume (1) (în urma agitării, a unei reacţii etc.); a fi plin de spumă; a spuma. 2. (Despre animale, mai ales despre cai; la pers. 3) A se acoperi de spumă (3), a face clăbuci … Dicționar Român