mâncărime

mâncărime
MÂNCĂRÍME, mâncărimi, s.f. Senzaţie (neplăcută) provocată de anumite boli ale pielii, de o iritaţie trecătoare, de înţepătura unor insecte etc. şi însoţită de nevoia de a se scărpina; mâncărici. ♢ expr. A avea mâncărime de (sau la) limbă = a simţi mereu nevoia de a vorbi; a fi foarte vorbăreţ, palavragiu, limbut; a nu putea păstra un secret. – Mâncare + suf. -ime.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MÂNCĂRÍME s. v. prurit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mâncăríme s. f., g.-d. art. mâncărímii; pl. mâncărími
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MÂNCĂRÍM//E mâncărimei f. Senzaţie de furnicare a pielii (provocată de diferite boli, de înţepătura unor insecte etc.) şi însoţită de nevoia de a se scărpina; mâncărici. ♢ A avea mâncărime de (sau la) limbă a) a nu fi în stare să păstreze tăcerea; b) a fi vorbăreţ; palavragiu. /mâncare + suf. mâncărimeime
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • prurit — PRURÍT s.n. Mâncărime intensă a pielii, care apare în diverse boli (de piele). – Din fr. prurit, lat. pruritus. Trimis de oprocopiuc, 08.05.2008. Sursa: DEX 98  PRURÍT s. (med.) mâncărime, (reg.) mâncărici, mâncărie, mâncătură. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • mânca — MÂNCÁ, mănấnc, vb. I. tranz. 1. A mesteca un aliment în gură şi a l înghiţi; a folosi în alimentaţie, a consuma. ♢ expr. A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile… …   Dicționar Român

  • urticarie — URTICÁRIE, urticarii, s.f. Boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicute de culoare roşie, însoţite de mâncărime. ♦ p. gener. (pop.) Eczemă. [var.: urticáre s.f.] – Din fr. urticaire. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX …   Dicționar Român

  • eczemă — ECZÉMĂ, eczeme, s.f. Boală de piele, acută sau cronică, de natură infecţioasă sau alergică, caracterizată prin erupţii, abcese, leziuni umede sau uscate (însoţite de mâncărimi intense). – Din fr. eczéma. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • mâncărici — MÂNCĂRÍCI s.n. (fam.) Mâncărime. ♢ expr. A avea mâncărici = a nu avea astâmpăr, a nu putea sta liniştit. A avea mâncărici la limbă = a fi foarte vorbăreţ. – Mâncare + suf. ici. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÂNCĂRÍCI s. v.… …   Dicționar Român

  • prurigo — PRURÍGO s.n. Boală cronică de piele caracterizată prin apariţia unor leziuni superficiale persistente în formă de băşicuţe, însoţită de mâncărime intensă. – Din fr. prurigo. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX 98  PRURÍGO s. (med.)… …   Dicționar Român

  • scabie — SCÁBIE s.f. Boală parazitară a pielii, la oameni şi la animale, produsă de un artropod, care se manifestă prin mâncărime, iritaţii, căderea părului etc.; râie. – Din lat. scabies. Trimis de IoanSoleriu, 27.08.2005. Sursa: DEX 98  SCÁBIE s.… …   Dicționar Român

  • conjunctivită — CONJUNCTIVÍTĂ, conjunctivite, s.f. Inflamaţie a conjunctivei, care se manifestă prin roşeaţă, mâncărime şi secreţie abundentă. – Din fr. conjonctivite. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  CONJUNCTIVITĂ GRANULOÁSĂ s. v. trahom.… …   Dicționar Român

  • furnica — FURNICÁ, pers. 3 furnícă, vb. I. 1. intranz. A umbla încoace şi încolo în număr mare, a se mişca în toate părţile ca furnicile; a mişuna, a forfoti. ♦ (Rar; urmat de determinări introduse prin prep. de ) A fi plin de..., a fi ticsit de... 2.… …   Dicționar Român

  • pruriginos — PRURIGINÓS, OÁSĂ, pruriginoşi, oase, adj. (med.) Caracterizat prin mâncărime intensă a pielii. – Din fr. prurigineux. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX 98  pruriginós adj. m., pl. pruriginóşi; f. sg …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”