- muşlui
- MUŞLUÍ, pers. 3 muşiuiesc, vb. IV. intranz. (reg.; despre unele animale) A scotoci cu botul pentru a găsi de mâncare, a umbla adulmecând; a muşina. – cf. m u ş i n a .Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MUŞLUÍ vb. v. adulmeca, mirosi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemuşluí vb., ind. prez. 3 sg. muşluiéşte, imperf. 3 sg. muşluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. muşluiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficmuşluí (-uésc, muşluít), vb. – A cerceta, a iscodi, a fi curios. Creaţie expresivă, cf. moşmoli. Numerose var.: amuşlui, (a)mulului, buşlui, mujlui, muşina, acesta din urmă prin încrucişare cu mişuna. Der. din sb. njušiti "a respira" (Cihac, II, 206) nu pare probabilă.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.